Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

Kievul anunță că armata rusă a pierdut peste 15.000 de ostași. Kremlinul raportează 137 de obiecte militare lovite

22 Mart. 2022, 13:08
 // Categoria: În Lume // Autor:  Victoria Laur
22 Mart. 2022, 13:08 // În Lume //  Victoria Laur

Kievul anunță că armata rusă a pierdut peste 15.000 de ostași. În același timp, la Kremlin se vorbește despre 137 de obiecte militare lovite și mai mult de 1500 de tancuri ucrainene distruse de la  debutul „operațiunii militare speciale” pe 24 februarie.

Potrivit armatei din ucraina, militarii ruși au pierdut  509 tancuri, 1556 de vehicule blindate, 252 de sisteme de artilerie, 80 de sisteme de lansare multiplă a rachetelor, 45 de sisteme de protecție anti-aeriană, 99 de avioane, 123 de elicoptere, 1000 de mașini, trei corabii, 70 de cisterne cu combustibil, 35 de mijloace de zbor fără pilot și 15 unități de tehnică specială.

În același timp, șefii armatei ruse au raportat că au lovit 101 locuri unde se concentra tehnica militară ucraineană, 230 de mijloace de zbor fără pilot, 181 de complexe de rachete, 1528 de tancuri, 54 de sisteme de lansare multiplă a rachetelor, 602 unități de artilerie și 1312 de mijloace de transport speciale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Precizăm că invazia rusă în Ucraina a început pe 24 februarie, sub pretextul protecției etnicilor și denazificării. Pe de altă parte, Kievul acuză ostașii lui Putin că atacă civilii și califică aceste acțiuni drept genocid. Una dintre condițiile de bază a Rusiei pentru încetarea focului, potrivit lui Serghei Lavrov, ar fi asigurarea libertăților rușilor din regiune, inclusiv la nivel legislativ, oficialul precizând că aceștia „au fost discriminați”, iar „derusificarea este în gândurile politicienilor”.

Realitatea Live

01 Nov. 2026, 15:10
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
01 Nov. 2026, 15:10 // Slider //  Ana Panaguța

Comisia Europeană (CE) anunţă că urmăreşte îndeaproape criza în centrul căreia se află Tribunalul Constituţional polonez, după o confruntare în faţa sediului instituţiei, vineri seara, transmisă în direct la televizor, un incident care a repus în centrul atenţiei un conflict care durează de peste zece ani, relatează news.ro.

„Autorităţilor poloneze le revine să vegheze ca Tribunalul Constituţional să funcţioneze confrom Constituţiei poloneze şi să respecte jurisprundenţa pertinentă a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE)”, a declarat sâmbătă Euronews un purtător de cuvânt al Comisiei.

„Numirea a opt noi membri ai Tribunalului Constituţional ţine de puterea constituţională a Sejmului, Parlamentul polonez”, a subliniat el.

El a evocat o hotărâre prin care Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO a dispus măsuri provizorii, la 5 mai 2026, prin care le cere autorităţilor poloneze competente ”să se abţină să blocheze preluarea funcţiei şi exercitarea sarcinilor judiciare de către judecătorii numiţi de către Sejm în martie 2026”.

Tusk: „Restabilirea calmului nu înseamnă acceptarea nerespectării legii”

Premierul Donald Tusk li s-a adresat polonezilor într-un discurs televizat, sâmbărtă seara, în prima sa reacţie importantă la criză.

El a catalogat evenimentele de vineri drept „incidente scandaloase” şi şi-a exprimat speranţa ca asemenea scene să nu se mai repete nicodat în Polonia.

„Restabilirea calmului nu poate însemna acceptarea ilegalităţii sau violenţei”, a declarat Tusk, care a promis să restabilească condiţiile unei justiţii independente şi unui stat de drept.

„Un stat democratic trebuie să fie puternic şi capabil să facă justiţia să fie respectată”, a declarat el, dând asigurări că statul de drept se va impune în faţa violenţei.

Criza s-a agravat vineri seara, după ce preşedintele Karol Nawrocki a intrat în sediul Tribunalului Constituţional, unde blochează nominalizările unor noi judecători.

Poliţia a încercuit clădirea, în timp ce o confruntare se desfăşura în direct la televizor, ilustrând impasul tot mai puternic între preşedinte şi Guvern pe tema componenţei celei mai înalte jurisdicţii poloneze.

Guvernul Tusk subliniază că continuă reforme considerate necesare de mult timp în restabilirea statului de drept, după ani a ceea ce cataloghează drept un amestec al Partidului Lege şi Justiţie (PiS, naţionalist) în sistemul judiciar.

Opoziţia acuză, la rândul ei, Guvernul de faptul că încearcă să dea o lovitură de stat.

Conservatorii europeni acuză de tăcere

Copreşedinţii grupului Conservatorilor şi Reformiştilor (ECR) au condamnat sâmbătă acţiunile Guvernului polonez drept o încălcare a statului de drept şi şi-au exprimat susţinerea faţă de preşedintele polonez Karol Nawrocki.

„Acţiunile Guvernului Tusk constituie o încălcare clară şi gravă a statului de drept. Condamnăm acest atac împotriva independenţei justiţiei şi garanţiilor constituţionale în Polonia. Niciun Guvern nu este mai presus de lege”, a denunţat copreşedintele ECR Nicola Procaccini.

El a cerut ca instituţiile europene „să nu se facă că nu văd” şi a subliniat că respectarea suveranităţii naţionale şi independenţei justiţiei trebuie să rămînă o problemă de principu „independnetă de alianţele politice”.

Legitimitatea Tribunalului Constituţional este contestată de peste zece ani.

Diferendul datează din 2015, când Platforma Civică a lui Tusk, care se afla atunci la putere, şi PiS, care se afla în opoziţie, s-au înfruntat pe tema nominalizării a cinci judecători.

De atunci, acest diferend s-a transformat într-un conflict mai larg privind independneţa justiţiei, componenţa Tribunalului Constituţional şi autoritatea hotărîrilor acestuia.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!