Kievul anunță că armata rusă a pierdut peste 15.000 de ostași. În același timp, la Kremlin se vorbește despre 137 de obiecte militare lovite și mai mult de 1500 de tancuri ucrainene distruse de la debutul „operațiunii militare speciale” pe 24 februarie.

Potrivit armatei din ucraina, militarii ruși au pierdut 509 tancuri, 1556 de vehicule blindate, 252 de sisteme de artilerie, 80 de sisteme de lansare multiplă a rachetelor, 45 de sisteme de protecție anti-aeriană, 99 de avioane, 123 de elicoptere, 1000 de mașini, trei corabii, 70 de cisterne cu combustibil, 35 de mijloace de zbor fără pilot și 15 unități de tehnică specială.

În același timp, șefii armatei ruse au raportat că au lovit 101 locuri unde se concentra tehnica militară ucraineană, 230 de mijloace de zbor fără pilot, 181 de complexe de rachete, 1528 de tancuri, 54 de sisteme de lansare multiplă a rachetelor, 602 unități de artilerie și 1312 de mijloace de transport speciale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Precizăm că invazia rusă în Ucraina a început pe 24 februarie, sub pretextul protecției etnicilor și denazificării. Pe de altă parte, Kievul acuză ostașii lui Putin că atacă civilii și califică aceste acțiuni drept genocid. Una dintre condițiile de bază a Rusiei pentru încetarea focului, potrivit lui Serghei Lavrov, ar fi asigurarea libertăților rușilor din regiune, inclusiv la nivel legislativ, oficialul precizând că aceștia „au fost discriminați”, iar „derusificarea este în gândurile politicienilor”.

#Kiev #Kremlin #pierderi #războiul din Ucraina

Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, avertizează că prețul energiei electrice din regiune ar putea crește în perioada următoare, pe fondul deficitului de energie și al dependenței de gaz pentru producerea electricității. Declarația a fost făcută în cadrul emisiunii „Forum” de la Vocea Basarabiei.

Potrivit ministrului, deficitul de energie electrică din regiune este semnificativ, iar o parte din acesta este acoperit prin utilizarea centralelor pe gaz. Energia produsă astfel este mai scumpă, ceea ce influențează direct prețul final.

„În regiune, prețul marginal al energiei electrice este ghidat de prețul la gaz”, a explicat Junghietu.

Ministrul a menționat că situația hidrologică de pe Nistru și Dunăre poate pune presiune suplimentară asupra prețurilor. Dacă nivelul producției hidroenergetice va rămâne scăzut, există o probabilitate semnificativă ca prețul energiei electrice să crească, întrucât acesta este influențat în mare parte de costul gazului.

În același timp, energia regenerabilă contribuie la reducerea impactului prețurilor ridicate. Totuși, odată cu apropierea sezonului rece, producția centralelor fotovoltaice va scădea, ceea ce va crește necesitatea unor surse alternative în orele de consum maxim.

Junghietu susține că Republica Moldova trebuie să accelereze investițiile în sisteme de stocare a energiei, astfel încât în orele de vârf să fie nevoie de mai puține importuri.

Ministrul a precizat că, în 2025, Republica Moldova importa practic întreaga cantitate de energie electrică necesară, inclusiv energia procurată de la MGRES. În prezent, însă, ponderea importurilor a scăzut, ajungând la aproximativ 70-77%.

„Sunt zile când noi producem local 30-40% și importăm din România și din Ucraina”, a spus ministrul.

În medie, pe parcursul acestui an, aproximativ 70% din energia electrică consumată în Republica Moldova este importată. O mare parte din aceste importuri sunt necesare în orele de vârf, dimineața și seara, când energia este mai scumpă.

În aceste condiții, Ministerul Energiei pledează pentru dezvoltarea simultană a mai multor capacități: centrale regenerabile, sisteme de stocare și centrale pe gaz flexibile, care să poată produce energie local în perioadele de consum maxim.