Ucraina face un pas important pentru deblocarea negocierilor de aderare la UE, după ce Rada de la Kiev a înregistrat un proiect de lege care extinde drepturile educaționale și lingvistice ale minorităților naționale. Inițiativa vizează în special comunitatea maghiară din Transcarpatia și este legată de înțelegerea dintre Kiev și Budapesta privind relansarea relațiilor bilaterale, scrie BBC.
Proiectul de lege, înregistrat la 1 octombrie în Rada Supremă, prevede posibilitatea folosirii, alături de limba ucraineană, a limbilor minorităților naționale care sunt limbi oficiale ale Uniunii Europene. Potrivit autorităților ucrainene, limba de stat rămâne obligatorie în procesul educațional, iar noile prevederi nu se aplică limbii ruse.
Una dintre principalele modificări este introducerea statutului de „instituție de învățământ a unei minorități naționale”. Acesta ar putea fi acordat școlilor în care mai mult de jumătate dintre elevi studiază în limba unei minorități recunoscute. Ministerul Educației de la Kiev estimează că aproximativ 149 de instituții, adică 1,2% din totalul școlilor din Ucraina, ar putea beneficia de acest statut.
În aceste școli, limba minorității ar putea fi folosită nu doar în timpul orelor, ci și în comunicarea dintre elevi, profesori și administrație. Totodată, părinții a cel puțin două treimi dintre elevii unei clase ar putea solicita ca un număr mai mare de discipline să fie predate în limba ucraineană.
Măsura este considerată un compromis între Kiev și Budapesta. Ungaria a blocat timp de mai multe luni avansarea Ucrainei spre următoarea etapă a negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, invocând probleme legate de drepturile minorității maghiare. În urma negocierilor recente, Budapesta și-a dat acordul pentru deblocarea procedurilor privind clusterele doi – „Piața internă” și trei – „Competitivitate și creștere favorabilă incluziunii”, notează Evropeiskaia Pravda.
În același timp, Parlamentul ucrainean ar urma să examineze proiectul de lege privind drepturile minorităților la 12 octombrie. Dacă acesta va fi adoptat, negocierile pentru cele două clustere ar putea fi deschise oficial în 13 octombrie, în cadrul unei conferințe interguvernamentale Ucraina–UE.
Kievul susține că modificările nu reprezintă o lege dedicată exclusiv minorității maghiare, ci se aplică și altor comunități naționale, precum românii, polonezii, grecii, slovacii, bulgarii și germanii, precum și popoarelor indigene, inclusiv tătarilor din Crimeea.
Disputa privind drepturile minorității maghiare a fost una dintre principalele surse de tensiune dintre Ucraina și Ungaria în ultimii ani. Adoptarea proiectului este prezentată de Kiev drept o modalitate de a proteja drepturile minorităților, menținând în același timp statutul limbii ucrainene, dar și de a elimina unul dintre obstacolele din calea integrării europene.
