Coreea de Nord nu va ezita să răspundă cu arme nucleare dacă va fi „provocată” în acest fel, a declarat liderul Kim Jong Un, potrivit comentariilor raportate joi 21 decembrie 2023, de presa de stat. Washington, Seul şi Tokio au reacţionat imediat într-o declaraţie comună în care au cerut Phenianul „să înceteze să se mai lanseze în noi provocări şi să accepte apelul (lor) de a se angaja într-un dialog substanţial, fără condiţii prealabile”.

„SUA şi-au reafirmat angajamentul neclintit faţă de Seul, bazându-se pe forţele sale de descurajare, inclusiv cea nucleară. Orice atac nuclear al Phenianului asupra Statelor Unite sau a aliaţilor săi ar duce la sfârşitul regimului nord-coreean”, a avertizat Washingtonul.

Un submarin american de atac nuclear, USS Missouri, a sosit duminică în portul sud-coreean Busan. Phenianul a reacţionat efectuând a doua zi un test al rachetei sale balistice intercontinentale Hwasong-18 (ICBM), cea mai puternică din arsenalul pe care îl deţine şi, probabil, capabilă să atingă teritoriul american, un avertisment clar pentru Washington.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Marţi, SUA, Coreea de Sud şi Japonia au activat un sistem de partajare a datelor în timp real privind lansările de rachete nord-coreene, iar forţele militare din cele trei ţări aliate au efectuat miercuri manevre comune, care au inclus şi bombardiere americane, scrie digi24.ro.

Într-un comunicat separat dat publicităţii joi, Kim Yo Jong, influenta soră a lui Kim Jong Un, Kim Yo Jong, a denunţat decizia Consiliului de Securitate al ONU de a discuta despre ultimul test nord-coreean al rachetei Hwasong-18, declarând că el a fost manifestarea dreptului inerent la autoapărare al Phenianului.

„Apariţia frecventă a armelor nucleare americane în Coreea de Sud, vizează în mod clar Republica Populară Democrată Coreea şi constituie cauza principală a escaladării situaţiei regionale”, a afirmat Kim Yo Jong.

#arme nucleare #Kim Jong UN #SUA

Producătorii de struguri din Republica Moldova se confruntă cu dificultăți în valorificarea recoltei, în timp ce mai multe fabrici de vin din țară, inclusiv unele privatizate cu capital rusesc, sunt în faliment sau nu mai funcționează. În acest context, autoritățile spun că pregătesc noi programe de sprijin pentru sectorul vitivinicol.

Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Eugeniu Osmochescu, a recunoscut în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, că situația este dificilă pentru viticultori și a menționat că, în 2025, la fiecare hectar de viță-de-vie plantat au fost defrișate alte șapte hectare.

„Noi trebuie să dezvoltăm și alte programe de susținere a sectorului”, a declarat acesta, subliniind că sprijinul pentru viticultori trebuie planificat pe termen lung.

Potrivit oficialului, măsurile de susținere ar trebui începute cel puțin în 2027, pentru ca acestea să producă efecte în anul următor, având în vedere ciclul anual al sectorului.

Totodată, acesta a menționat că prețurile la strugurii pentru vin sunt în prezent în jur de 5,5 lei pentru un kilogram în cazul soiurilor roșii, însă producătorii susțin că veniturile obținute nu acoperă cheltuielile.

„Cheltuielile sunt mult mai mari în comparație cu ceea ce se vinde”, a remarcat Osmochescu.

Oficialul a mai spus că Republica Moldova trebuie să-și extindă plantațiile viticole până la aderarea la Uniunea Europeană, în condițiile unei concurențe puternice din partea unor țări cu tradiție în vinificație, precum Franța, Italia, Spania, Portugalia și Germania.