Într-o mică localitate din nordul Moldovei, un bărbat reușește să transforme pasiunea sa pentru plante într-o afacere inedită și productivă. Veaceslav Zuza, originar din Drochia, a decis să cultive fructe exotice, plantând în propria grădină kiwi, rodii, kaki și chiar cactuși fructiferi, oferind astfel un aer tropical zonei rurale unde locuiește, scrie regional.md.

Totul a început acum câțiva ani, când Veaceslav, întors acasă după o lungă perioadă petrecută în străinătate, a hotărât să-și valorifice pasiunea pentru horticultură. La început, și-a lansat o mică afacere cu flori, cultivând trandafiri, crizanteme, bujori și crini. Cu timpul însă, a devenit tot mai interesat de plantele exotice, iar acest hobby a evoluat într-o livadă neobișnuită pentru nordul Moldovei.

„Pomii de kiwi sunt mai ușor de întreținut decât par, fiind similari cu vița-de-vie. În acest an, am udat kiwii de două sau trei ori, doar seara, când era mai răcoare,” a explicat Veaceslav.

Totodată, el cultivă 14 soiuri de rodii, care înfloresc de mai multe ori pe timpul verii, deși sunt mai sensibile la umiditate.

Pentru a extinde gama de plante exotice, Veaceslav colaborează cu Institutul de Genetică a Plantelor din Polonia, de unde aduce semințe și puieți, sprijinit de un prieten. Printre alte culturi exotice, el crește și kaki, un fruct pe care îl culege înainte de îngheț. Spre surprinderea sa, cactușii exotici se adaptează bine la climatul variabil, supraviețuind atât în sezonul cald, cât și în cel rece.

Pasiunea lui Veaceslav pentru plante exotice și ambiția de a le cultiva chiar în nordul Moldovei au transformat grădina sa într-un loc unic, care oferă anual o recoltă impresionantă și diversificată.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Drochia #fructe exotice #gradina

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.