Curs valutar
  • EUR
    20.1089
    -0.3401%
  • USD
    17.9200
    -0.0413%
  • RUB
    0.2197
    0.2276%
  • RON
    3.7663
    -0.2337%
  • UAH
    0.3945
    0.2028%

Toate știrile

06 noiembrie 2026

Klaus Iohannis reafirmă obiectivul creșterii prezenței militare SUA în România în contextul tensiunilor cu Rusia

12 Ian. 2022, 15:13
 // Categoria: În Lume // Autor:  Realitatea.md
12 Ian. 2022, 15:13 // În Lume //  Realitatea.md

Amenințarea cu folosirea forței, precum și punerea sub semnul întrebării a parametrilor actuali ai arhitecturii europene de securitate sunt inacceptabile, a declarat miercuri președintele Klaus Iohannis, în timp ce la Bruxelles are loc prima reuniune din ultimii doi ani a Consiliului NATO-Rusia, marcată de consolidarea militară a Rusiei la granița cu Ucraina și de propunerile de securitate ale Rusiei, care solicită limitarea extinderii Alianței și ca NATO să nu desfășoare trupe și tehnică militare în țări care au aderat după 1997, între care se numără și România.

În fața provocărilor recente de securitate este evident că avem nevoie de o acțiune mai puternică pe palierul descurajare și apărare, acțiune care trebuie articulată în spiritul unității și cooperării transatlantice și al angajamentelor din cadrul NATO”, a afirmat președintele Iohannis.

Șeful statului a susținut miercuri, la Palatul Cotroceni, tradiționalul său discurs privind obiectivele de politică externă și de securitate a României în cadrul întâlnirii anuale cu șefii misiunilor diplomatice acreditați la București, prilej cu care Iohannis a susținut că abordarea României este axată pe continuitate, în baza celor trei piloni esențiali ai politicii sale externe: consolidarea rolului și influenței țării noastre în Uniunea Europeană și, respectiv, în NATO și dezvoltarea și aprofundarea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii.

“Rămâne un obiectiv important și creșterea prezenței militare americane în România“, a subliniat el.

Președintele a arătat că România se implică activ în procesele cu miză strategică la nivelul NATO și UE în ceea ce privește evoluțiile din Vecinătatea Estică și regiunea Mării Negre și s-a referit la mizele reuniunii NATO-Rusia de la Bruxelles.

“Suntem, în mod firesc, preocupați de situația de securitate din vecinătatea noastră, generată de desfășurarea masivă a trupelor ruse în proximitatea Ucrainei, și de implicațiile acesteia pentru stabilitatea euroatlantică. Chiar astăzi are loc o interacțiune importantă, în formatul Consiliului NATO-Rusia, complementară dialogului strategic americano-rus de la începutul săptămânii, cu privire la care am fost informați în timp real. Din perspectiva noastră, abordarea duală a NATO privind Rusia, pe care am susținut-o constant, trebuie să constea atât în măsuri ferme și credibile de descurajare, cât și în deschiderea, pe această bază, pentru dialog”, a detaliat Iohannis.

România susține ca acest dialog să aibă ca reper permanent principiile, valorile și angajamentele care reprezintă fundamentul Alianței.

“Este absolut necesară dezescaladarea concretă, pe teren, a situației de securitate. Amenințarea cu folosirea forței, precum și punerea sub semnul întrebării a parametrilor actuali ai arhitecturii europene de securitate sunt inacceptabile. Susținem, totodată, necesitatea continuării consolidării posturii aliate de descurajare și apărare în mod coerent și cuprinzător pe întregul Flanc Estic, inclusiv și în special în regiunea Mării Negre“, a conchis președintele.

Realitatea Live

06 Nov. 2026, 08:27
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
06 Nov. 2026, 08:27 // Slider //  Valentina Buza

Iarna 2026 – 2027 ar putea fi mai blândă decât în mod obișnuit în mare parte din Europa, potrivit celor mai recente estimări sezoniere realizate de Centrul European pentru Prognoze Meteorologice pe Termen Mediu (ECMWF). Datele indică o probabilitate mai mare de temperaturi peste mediile climatologice în vestul continentului, în perioada decembrie 2026 – februarie 2027.

Conform prognozei, cele mai mari șanse pentru o iarnă mai caldă decât în mod normal apar în mare parte din vestul Europei. În schimb, în nordul și nord-estul continentului, temperaturile ar putea fi mai apropiate de valorile obișnuite pentru această perioadă a anului.

Estimările ECMWF oferă o primă imagine asupra evoluției vremii în următoarele luni de iarnă, însă nu reprezintă o prognoză exactă a temperaturilor sau a condițiilor meteorologice din fiecare țară.

Modelul sezonier european analizează mai multe scenarii posibile de evoluție a vremii, iar cele mai recente estimări se bazează pe 51 de simulări meteorologice. Acestea indică probabilitatea unor abateri de temperatură față de mediile climatologice (n.r. anomalii termice), nu valorile exacte care vor fi înregistrate.

Prin urmare, semnalul unei ierni mai calde nu exclude apariția unor episoade de frig, a ninsorilor sau a unor perioade cu temperaturi negative. Chiar și într-un sezon cu o medie termică peste normal, pot exista intervale cu vreme severă și schimbări importante de temperatură.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

O posibilă explicație pentru tendința termică indicată de unele estimări sezoniere este și instalarea fenomenului El Niño. Acesta reprezintă o încălzire anormală a apelor de suprafață din zona centrală și estică a Oceanului Pacific ecuatorial și poate influența circulația atmosferică la nivel global.

Efectele sale se pot resimți la distanțe mari de regiunea Pacificului, prin modificarea unor tipare de circulație atmosferică.

Totuși, legătura dintre El Niño și vremea din Europa este complexă și nu permite încă stabilirea directă a temperaturilor care vor fi înregistrate într-o anumită țară.