Doi diplomaţi ruşi au părăsit Kosovo sâmbătă după ce au fost declaraţi persona non grata de Priştina, care îi acuză de ameninţare la adresa securităţii naţionale, acuzaţie calificată de Moscova drept o provocare grosolană, transmite AFP.

Şefa statului Vjosa Osmani a declarat vineri că ministerul de externe i-a declarat, la cererea sa, persona non grata pe cei doi diplomaţi ruşi „din cauza activităţilor dăunătoare care riscă să ameninţe securitatea naţională”, potrivit televiziunii de stat.

„Instituţiile din Kosovo sunt hotărâte să combată influenţa rău intenţionată a Federaţiei Ruse şi a releelor sale în regiune”, a scris preşedinta kosovară pe Twitter.

Ministerul rus de externe a denunţat sâmbătă decizia drept „o provocare antirusească grosolană” îndreptată împotriva Rusiei şi a rolului său constructiv în Balcani. Într-un comunicat, ministerul rus de externe a cerut misiunii ONU din această fostă provincie sârbă să ofere securitatea şi condiţiile necesare pentru ca personalul său să poată lucra la Priştina.

Autorităţile nu au dezvăluit identitatea diplomaţilor expulzaţi şi nici detalii ale activităţilor lor care, potrivit Priştinei, nu au fost conforme cu statutul lor. Canalul Radioteleviziunea Kosovo (RTK) a difuzat sâmbătă imagini în care diplomaţii părăsesc Priştina şi traversează apoi într-o maşină graniţa cu Serbia.

Potrivit RTK, este vorba de Denis Vengherskii şi Aleksei Krivoşiev ale căror activităţi „incompatibile cu statutul diplomatic” au fost identificate de către serviciul kosovar de informaţii AKI.

Unul dintre cei doi diplomaţi, Aleksei Krivoşiev, fusese deja declarat persona non grata de către Albania în luna ianuarie, potrivit RTK.

Rusia s-a opus ferm independenţei provinciei Kosovo în 2008 şi a devenit principalul aliat al Belgradului în activitatea de combatere a recunoaşterii Priştinei pe plan internaţional.

Cu toate acestea, Moscova are o prezenţă diplomatică la Priştina printr-o misiune a Naţiunilor Unite.

#diplomati #Kosovo #Rusia

Comisia Europeană (CE) anunţă că urmăreşte îndeaproape criza în centrul căreia se află Tribunalul Constituţional polonez, după o confruntare în faţa sediului instituţiei, vineri seara, transmisă în direct la televizor, un incident care a repus în centrul atenţiei un conflict care durează de peste zece ani, relatează news.ro.

„Autorităţilor poloneze le revine să vegheze ca Tribunalul Constituţional să funcţioneze confrom Constituţiei poloneze şi să respecte jurisprundenţa pertinentă a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE)”, a declarat sâmbătă Euronews un purtător de cuvânt al Comisiei.

„Numirea a opt noi membri ai Tribunalului Constituţional ţine de puterea constituţională a Sejmului, Parlamentul polonez”, a subliniat el.

El a evocat o hotărâre prin care Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO a dispus măsuri provizorii, la 5 mai 2026, prin care le cere autorităţilor poloneze competente ”să se abţină să blocheze preluarea funcţiei şi exercitarea sarcinilor judiciare de către judecătorii numiţi de către Sejm în martie 2026”.

Tusk: „Restabilirea calmului nu înseamnă acceptarea nerespectării legii”

Premierul Donald Tusk li s-a adresat polonezilor într-un discurs televizat, sâmbărtă seara, în prima sa reacţie importantă la criză.

El a catalogat evenimentele de vineri drept „incidente scandaloase” şi şi-a exprimat speranţa ca asemenea scene să nu se mai repete nicodat în Polonia.

„Restabilirea calmului nu poate însemna acceptarea ilegalităţii sau violenţei”, a declarat Tusk, care a promis să restabilească condiţiile unei justiţii independente şi unui stat de drept.

„Un stat democratic trebuie să fie puternic şi capabil să facă justiţia să fie respectată”, a declarat el, dând asigurări că statul de drept se va impune în faţa violenţei.

Criza s-a agravat vineri seara, după ce preşedintele Karol Nawrocki a intrat în sediul Tribunalului Constituţional, unde blochează nominalizările unor noi judecători.

Poliţia a încercuit clădirea, în timp ce o confruntare se desfăşura în direct la televizor, ilustrând impasul tot mai puternic între preşedinte şi Guvern pe tema componenţei celei mai înalte jurisdicţii poloneze.

Guvernul Tusk subliniază că continuă reforme considerate necesare de mult timp în restabilirea statului de drept, după ani a ceea ce cataloghează drept un amestec al Partidului Lege şi Justiţie (PiS, naţionalist) în sistemul judiciar.

Opoziţia acuză, la rândul ei, Guvernul de faptul că încearcă să dea o lovitură de stat.

Conservatorii europeni acuză de tăcere

Copreşedinţii grupului Conservatorilor şi Reformiştilor (ECR) au condamnat sâmbătă acţiunile Guvernului polonez drept o încălcare a statului de drept şi şi-au exprimat susţinerea faţă de preşedintele polonez Karol Nawrocki.

„Acţiunile Guvernului Tusk constituie o încălcare clară şi gravă a statului de drept. Condamnăm acest atac împotriva independenţei justiţiei şi garanţiilor constituţionale în Polonia. Niciun Guvern nu este mai presus de lege”, a denunţat copreşedintele ECR Nicola Procaccini.

El a cerut ca instituţiile europene „să nu se facă că nu văd” şi a subliniat că respectarea suveranităţii naţionale şi independenţei justiţiei trebuie să rămînă o problemă de principu „independnetă de alianţele politice”.

Legitimitatea Tribunalului Constituţional este contestată de peste zece ani.

Diferendul datează din 2015, când Platforma Civică a lui Tusk, care se afla atunci la putere, şi PiS, care se afla în opoziţie, s-au înfruntat pe tema nominalizării a cinci judecători.

De atunci, acest diferend s-a transformat într-un conflict mai larg privind independneţa justiţiei, componenţa Tribunalului Constituţional şi autoritatea hotărîrilor acestuia.