Reformele pe care le implementează Republica Moldova în calea sa spre aderarea la Uniunea Europeană sunt necesare nu pentru satisfacerea intereselor Bruxelles-ului sau ale statelor membre ale blocului comunitar, ci pentru beneficiul propriilor cetățeni. Declarația a fost făcută de șefa Parchetului European, Laura Codruța Kovesi, la Luxemburg, în cadrul unui interviu comun oferit jurnaliștilor de la Chișinău, prezenți acolo la prima conferință interguvernamentală UE-Moldova.

Moldova face încă un pas spre UE! Negocierile de aderare, lansate oficial la Luxemburg

Parchetul European are un acord de cooperare cu Procuratura Generală din Republica Moldova și cu Procuratura Anticorupție, în baza căruia angajații sistemului de la noi au participat la o serie de instruiri prin care au preluat experiența și practicile europene din domeniul justiției. De asemenea, reforma în domeniul justiției rămâne importantă, chiar dacă se opune rezistență.

„Atunci când vorbim de corupție, oamenii au așteptări foarte mari de la sistemul judiciar și se pune foarte mare presiune pe sistemul judiciar. Eu nu cred că este treaba procurorilor și a judecătorilor exclusiv să rezolve corupția dintr-o anumită țară. Cred că trebuie implicată întreaga societate. Este vorba de prevenire, educație în anticorupție și într-adevăr este vorba și despre investigații. … De foarte multe ori, este foarte dificil să lupți cu asta, pentru că este și o problemă de mentalitate în unele cazuri, mai ales atunci când vorbim de corupție. Cel mai important ca acest exercițiu să fie finalizat cât mai curând, iar cei care au trecut peste acest exercițiu să înceapă să lucreze”.

Laura Codruța Kovesi a mai explicat că doar arestarea unor persoane nu este suficientă pentru combaterea corupției.

„Lupta cu corupția și frauda nu este o chestiune care se termină în 24 de ore sau în trei zile sau 1 an de zile. Este o luptă care nu are sfârșit și pe care trebuie să o duci continuu, zi de zi, cu mult efort, cu toată lumea. Procurorii nu au voie să se odihnească, să plece în vacanță, să-și închidă birourile și să zică: „gata, am arestat trei miniștri sau trei membri ai Parlamentului, ori trei oameni de afaceri și am rezolvat corupția”. Nu, este o luptă fără sfârșit”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Ce urmează după lansarea oficială a negocierilor de aderare a Moldovei la Uniunea Europeană?

#Bruxelles #Laura Codruța Kövesi #Luxemburg #moldoveni #Parchetul European #reforme

Viceprimarul Chișinăului Victor Pruteanu pune sub semnul întrebării necesitatea stării de urgență, susținând că aceasta permite autorităților să adopte decizii într-un timp mai scurt, fără parcurgerea tuturor procedurilor parlamentare obișnuite. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Ora Expertizei” de la Jurnal TV.

Potrivit lui Pruteanu, în condițiile în care guvernarea deține majoritatea parlamentară, deciziile pot fi adoptate prin procedurile legislative existente, fără a recurge la mecanisme specifice stării de urgență.

„De ce se face stare de urgență? Motivul este că Guvernul, în această perioadă, foarte repede ia decizii, fără ca să treacă toată procedura prin Parlament”, a declarat viceprimarul.

Pruteanu susține că, odată cu instituirea stării de urgență, procedurile și timpul necesar pentru adoptarea unor decizii sunt reduse.

„Atunci când există o stare de urgență, aceste proceduri devin automat mai puține. Putem lua decizii foarte rapid”, a afirmat acesta.

În același context, Pruteanu a criticat și declarațiile recente ale președintei Maia Sandu privind situația și procedurile de luare a deciziilor, afirmând că nu a identificat soluții concrete.

Precizăm că, Republica Moldova se confruntă cu o situație critică în domeniul energetic și hidrologic, iar autoritățile urmează să instituie stare de urgență în aceste domenii. Anunțul a fost făcut de președinta Maia Sandu, după ședința Consiliului Național de Securitate, convocat pentru a analiza riscurile înaintea sezonului rece.

Șefa statului a declarat că Republica Moldova este puternic dependentă de importuri, într-un moment în care piețele internaționale sunt afectate de creșterea prețurilor și de problemele de aprovizionare. Potrivit Maiei Sandu, prețul de referință al gazelor pe piața europeană a depășit 83 de euro/MWh, echivalentul a aproximativ 1.000 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. În același timp, cotațiile la motorină au trecut de 1.500 de dolari pentru o tonă, pe fondul reducerii disponibilității produselor petroliere.