Reformele pe care le implementează Republica Moldova în calea sa spre aderarea la Uniunea Europeană sunt necesare nu pentru satisfacerea intereselor Bruxelles-ului sau ale statelor membre ale blocului comunitar, ci pentru beneficiul propriilor cetățeni. Declarația a fost făcută de șefa Parchetului European, Laura Codruța Kovesi, la Luxemburg, în cadrul unui interviu comun oferit jurnaliștilor de la Chișinău, prezenți acolo la prima conferință interguvernamentală UE-Moldova.

Moldova face încă un pas spre UE! Negocierile de aderare, lansate oficial la Luxemburg

Parchetul European are un acord de cooperare cu Procuratura Generală din Republica Moldova și cu Procuratura Anticorupție, în baza căruia angajații sistemului de la noi au participat la o serie de instruiri prin care au preluat experiența și practicile europene din domeniul justiției. De asemenea, reforma în domeniul justiției rămâne importantă, chiar dacă se opune rezistență.

„Atunci când vorbim de corupție, oamenii au așteptări foarte mari de la sistemul judiciar și se pune foarte mare presiune pe sistemul judiciar. Eu nu cred că este treaba procurorilor și a judecătorilor exclusiv să rezolve corupția dintr-o anumită țară. Cred că trebuie implicată întreaga societate. Este vorba de prevenire, educație în anticorupție și într-adevăr este vorba și despre investigații. … De foarte multe ori, este foarte dificil să lupți cu asta, pentru că este și o problemă de mentalitate în unele cazuri, mai ales atunci când vorbim de corupție. Cel mai important ca acest exercițiu să fie finalizat cât mai curând, iar cei care au trecut peste acest exercițiu să înceapă să lucreze”.

Laura Codruța Kovesi a mai explicat că doar arestarea unor persoane nu este suficientă pentru combaterea corupției.

„Lupta cu corupția și frauda nu este o chestiune care se termină în 24 de ore sau în trei zile sau 1 an de zile. Este o luptă care nu are sfârșit și pe care trebuie să o duci continuu, zi de zi, cu mult efort, cu toată lumea. Procurorii nu au voie să se odihnească, să plece în vacanță, să-și închidă birourile și să zică: „gata, am arestat trei miniștri sau trei membri ai Parlamentului, ori trei oameni de afaceri și am rezolvat corupția”. Nu, este o luptă fără sfârșit”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Ce urmează după lansarea oficială a negocierilor de aderare a Moldovei la Uniunea Europeană?

#Bruxelles #Laura Codruța Kövesi #Luxemburg #moldoveni #Parchetul European #reforme

În satul Gaidar din autonomia Găgăuză se păstrează unul dintre cele mai rare monumente de arhitectură rurală din Republica Moldova – o moară de vânt construită în anul 1864 și ridicată în întregime din lemn, inclusiv mecanismele sale interioare.

Piesele componente ale morii au fost aduse din Ucraina și asamblate în satul Gaidar, unde a devenit, timp de generații, locul în care oamenii veneau să macine grâul și porumbul adus de pe câmpuri. Deși pare o construcție simplă, mecanismul interior este ingenios: toate procesele de măcinare pot fi controlate de o singură persoană.

Interiorul morii este alcătuit dintr-un sistem de roți, axe și rotițe din lemn, care transmit energia vântului către pietrele de moară. Atunci când palele se învârteau, întregul mecanism începea să funcționeze, transformând boabele de grâu în făină. .

Moara din Gaidar a continuat să funcționeze până în anul 2005. Chiar dacă tehnologiile moderne au înlocuit de mult metodele tradiționale de măcinare, această construcție a rămas un simbol al meșteșugurilor de altădată.

În Republica Moldova au mai rămas doar patru mori de vânt, însă dintre acestea moara din Gaidar este considerată cea mai bine păstrată. Tocmai de aceea, în ultimii ani, a devenit obiectul unui amplu proiect de conservare.

Restaurarea a fost realizată cu sprijinul Uniunii Europene, prin Programul „Măsuri de Promovare a Încrederii”, implementat de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare – PNUD. Costurile lucrărilor de conservare și restaurare au depășit 50.000 de euro.

Specialiștii au urmărit păstrarea elementelor originale ale construcției. Lemnul a fost tratat și consolidat, mecanismele au fost reparate, iar structura morii a fost readusă cât mai aproape de forma sa inițială. Scopul restaurării a fost nu doar conservarea monumentului, ci și valorificarea lui ca obiectiv turistic.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Vizitatorii pot descoperi aici nu doar o construcție veche de peste un secol, ci și o filă vie din istoria satelor din sudul Moldovei – povestea unei tehnologii simple și ingenioase, în care vântul punea în mișcare mecanismele de lemn care măcinau cerealele.

#aehitectura #Gagauzia #monument #Republica Moldova