Krasnoselski: Administrația de la Chișinău l-a blocat pe Ignatiev în Transnistria. Reacția Biroului pentru Reintegrare

Liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, afirmă că așa-numitul ministru de externe, Vitali Ignatiev, nu ar putea părăsi regiunea transnistreană din cauza unor interdicții impuse de guvernarea constituțională. Oficialul separatist a făcut declarația în cadrul unui interviu acordat publicației ruse de stat TASS, menționând că astfel s-ar periclita procesul de negocieri.

Mai exact, Kranoselski s-a referit la prevederile din Codul Penal, cunoscut cu denumirea generică „legea separatismului”. În opinia lui, oficialii transnistreni ar putea fi arestați pe teritoriul Republicii Moldova, în baza acestor reglementări.

„Chișinăul este conștient de toate restricțiile. Probabil își cunoaște foarte bine legea privind separatismul, cunoaște foarte bine restricțiile care au fost introduse pe Aeroportul din Chișinău. Cât despre domnul Ignatiev, i-au fost impuse restricții speciale. Și toată lumea știe foarte bine acest lucru. Din cauza acestor restricții, domnul Ignatiev nu poate părăsi astăzi teritoriul Transnistriei.

Acest lucru s-a făcut artificial. Nu voi numi beneficiarii acestui plan, dar au făcut în așa fel încât Ignatiev, de fapt, să fie îndepărtat cât mai mult posibil de procesul de negocieri”, a spus Krasnoselski.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Reprezentanții Biroului Politici pentru Reintegrare a comunicat pentru Realitatea că „legea separatismului” este folosită de Tiraspol drept pretext pentru a nu participa la ședințe oficiale, în perimetrul controlat de autoritățile constituționala. Responsabilii punctează că „în cadrul vizitelor private/ informale pe malul drept al Nistrului și a deplasărilor peste hotarele țării nu întotdeauna se invocă pretenții, respectiv, Tiraspolul manifestă a abordare selectivă”.

Funcționarii de la Chișinău mai precizează că în perioada 2006-2011, legislația penală nu prevedea pedepse pentru separatism, însă transnistrenii condiționau întrevederile și cereau ca acestea să se desfășoare în stânga Nistrului.

„Unii factori din regiune chiar și la reuniunile de la Bender și de la Tiraspol se prezintă constant cu mai mulți colaboratori locali de protecție și de pază, aceasta trezind mari semne de întrebare în contextul în care delegațiile de la Chișinău sunt compuse doar din funcționari guvernamentali.

În perioada ianuarie 2024 – mai 2025 au avut loc 4 reuniuni de lucru ale reprezentanților politici în procesul de negocieri privind reglementarea transnistreană din partea Chișinăului și Tiraspolului (3 la Bender și 1 la Tiraspol). Online au fost mai multe ședințe consultative, dar strict în formatul 1+1”, punctează oficialii din cadrul Biroului.

Totodată, în reacție se menționează Tiraspolul refuză organizarea discuțiilor în regim de videoconferință.

#Biroul Politici pentru Reintegrare #Ignatiev #Krasnoselski #interdictii #Transnistria

Jamie Dimon, omul care conduce cea mai mare bancă din Statele Unite, spune că riscul unei căderi serioase a pieței de capital americane este mult mai mare decât lasă impresia actualul optimism de pe Wall Street. Într-un interviu rar acordat BBC, președintele executiv al JP Morgan Chase avertizează că o corecție semnificativă ar putea veni „oricând între următoarele șase luni și doi ani”.

„Sunt mult mai îngrijorat decât ceilalți”, spune bancherul, ale cărui opinii cântăresc greu în lumea financiară. Pe lista sa de motive de neliniște: tensiunile geopolitice, cheltuielile bugetare necontrolate și remilitarizarea accelerată a lumii. „Nivelul de incertitudine ar trebui să fie mult mai ridicat în mintea oamenilor decât ceea ce numim normalitate”, a adăugat el.

Dimon a vorbit din Bournemouth, Marea Britanie, unde JP Morgan investește aproximativ 350 de milioane de lire sterline într-un nou campus, plus alte 3,5 milioane pentru proiecte caritabile locale.

La capitolul aprecieri diplomatice, Dimon a ținut să spună că ministrul britanic de finanțe, Rachel Reeves, „face o treabă excelentă” și că e optimist privind eforturile guvernului de a stimula inovația și de a reduce birocrația. Dar, dincolo de politețuri, a fost clar: bursele americane „au crescut prea mult, prea repede”.

Banca Angliei a comparat recent entuziasmul pentru acțiunile din sectorul inteligenței artificiale cu febra „dotcom” din anii ’90 — și avertizează că evaluările „par exagerate”, existând riscul unei „corecții bruște”.

„Inteligența artificială este reală și, în final, va da roade”, recunoaște Dimon. „Dar, ca în cazul televizoarelor sau al automobilelor, nu toți cei implicați vor câștiga. O parte din banii investiți în AI vor fi, probabil, pierduți.”

Dimon a readus în discuție și tema securității globale — o preocupare tot mai frecventă în mesajele sale publice. În scrisoarea sa anuală către acționari, avertiza că Statele Unite ar rămâne fără rachete în doar șapte zile de război în Marea Chinei de Sud.

„Oamenii vorbesc despre a stoca criptomonede. Eu spun că ar trebui să stocăm gloanțe, arme și bombe. Lumea e un loc mult mai periculos acum, și prefer siguranța în locul naivității”, a spus el fără ocol.

Un alt subiect delicat: presiunile asupra independenței Rezervei Federale, banca centrală a SUA. Dimon susține că Fed-ul trebuie să rămână autonom și afirmă că îl crede pe Donald Trump „pe cuvânt” când spune că nu va interveni politic – deși același Trump l-a numit pe actualul președinte al instituției, Jerome Powell, „imbecil” pentru că nu a redus dobânzile mai repede.

Dimon recunoaște că America „a devenit un partener ceva mai puțin de încredere” pe scena mondială, dar vede și o parte bună: presiunile Washingtonului ar fi determinat Europa să ia mai în serios subfinanțarea NATO și lipsa de competitivitate economică.

În plan diplomatic, bancherul spune că vede semne încurajatoare pentru o apropiere între SUA și India, care ar putea duce la reducerea tarifelor impuse din cauza comerțului New Delhi cu Rusia. „Am vorbit cu mai mulți oficiali americani care mi-au spus clar că se dorește acest lucru și că va fi făcut”, a afirmat el.

Întrebat dacă are planuri politice, Dimon a negat, spunând că prioritatea sa este „să păstreze JP Morgan o companie sănătoasă și dinamică”. Totuși, cu o doză de autoironie, a adăugat: „Dacă mi-ați da președinția, aș lua-o. Cred că m-aș descurca destul de bine.”