Liderul separatist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a declarat că autoritățile transnistrene sunt de acord cu propunerile autorităților moldovenești, inclusiv cu cele ale președintelui și altor oficiali de rang înalt, privind furnizarea de gaz natural în regiune de către compania Moldovagaz, transmite BANI.MD.

Într-o declarație recentă, Krasnoselski a precizat că sâmbătă, 18 ianuarie 2025, „Tiraspoltransgaz” a trimis un aviz oficial către „Moldovagaz”, în care confirmă că nu se opune livrării gazului natural în Transnistria și salută această inițiativă.

„Tiraspoltransgaz garantează plata pentru livrarea gazului, ceea ce este un element important de menționat”, a subliniat acesta. Această mișcare ar putea reprezenta un pas semnificativ în relațiile economice dintre Transnistria și Republica Moldova, în contextul unor discuții continue legate de aprovizionarea cu energie a regiunii separatiste.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Transnistria nu are gaz începând cu 1 ianuarie 2025, după ce Gazprom a încălcat unilateral contractul semnat cu autoritățile din Republica Moldova, valabil până în 2026. Moscova a invocat lipsa posibilităților tehnice, după ce Kievul a refuzat prelungirea contractului de tranzit prin Ucraina. Pe de altă parte, președinta Sandu afirmă că furnizările puteau fi făcute prin conducta Turkstream, ocolind țara vecină.

De aproape trei săptămâni, oamenii din stânga Nistrului și cei din unele localități de pe malul drept, nu au gaz și energie termică, iar lumina se deconectează pentru perioade cuprinse între 5 și 8 ore pe zi.

Centrala de la Cuciurgan a trecut pe cărbune și avea la începutul lunii ianuarie stocuri pentru maxim 50 de zile, conform oficialilor din Transnistria. Separatiștii nu ne mai vând curent electric, iar tarifele au crescut pe teritoriul controlat constituțional, din cauza achizițiilor de pe bursă și din surse alternative, unde prețurile sunt mai mari.

În perioada 10-14 ianuarie 2025, liderul separatist Vadim Krasnoselski a vizitat Rusia, iar pe 15 ianuarie a anunțat că livrările de gaz vor fi în curând reluate, fără a vorbi despre un termen exact și traseul utilizat de ruși.

Administrația de la Chișinău a punctat anterior că, în cazul unei decizii a Rusiei de a livra din nou gaz Transnistriei, autoritățile constituționale nu vor crea impedimente, însă au punctat că livrările pot fi stopate oricând și că malul drept nu va mai cumpăra electricitate de la Cuciurgan în asemenea situație.

#furnizare gaz #Krasnoselski #Moldovagaz #Transnistria

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.