Pretinsele presiuni ale guvernării constituționale asupra regiunii transnistrene ar fi mai grave decât lipsa gazului, a declarat Vadim Krasnoselski într-un interviu acordat publicației TASS, care este controlată de Kremlin. În opinia liderului separatist, Chișinăului și-ar dori „să distrugă industria din Transnistria”.

Oficialul de la Tiraspol a vorbit abstract despre acțiuni care ar bloca activitatea giganților industriali din stânga Nistrului. Conform lui, printre măsurile de acest gen s-ar număra blocarea conturilor întreprinderilor, deschise la băncile din Republica Moldova.

„Problema nu se referă deloc la gaz. Acestea sunt acțiuni distructive ale Republicii Moldova, care blochează activitatea întreprinderilor noastre industriale. Această problemă este mai gravă decât criza gazului, de fapt, pentru că se lucrează termen lung, pentru a distruge întreaga noastră industrie grea”, a spus Krasnoselski.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Din ianuarie 2025, când Gazprom a oprit livrările gazului pentru regiunea transnistreană, întreprinderile din regiune se află în stagnare. Bugetul local s-a micșorat substanțial, pentru că administrația de la Chișinău nu mai procură curent electric de la Cuciurgan, iar oficialii de la Tiraspol redirecționează banii din mai multe fonduri, neutilizați în 2024, pentru a achita lefurile bugetarilor.

Mai multe voci susțin că, deși după încheierea sezonului de încălzire o parte din gazul economisit poate fi redirecționat spre industrie, volumul nu va fi suficient pentru ca întreprinderile din regiune să își reia activitate la capacitate deplină.

Actualmente, în Transnistria ajung circa 3 milioane de metri cubi de gaz zilnic, livrați de o companie din Ungaria, care este plătită prin intermediul unei firme înregistrate în Dubai.

#criza #gaz #Krasnoselski #Moldova #presiuni

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.