Kremlin vrea să captureze Moldova. Maia Sandu: Alegerile din 28 septembrie - ultima provocare majoră în calea spre UE - Realitatea.md

„Rușii vizează diaspora”, a avertizat președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, acuzând Moscova că recurge la preoți ortodocși pentru propagandă și la rețeaua de boți „Matryoshka” pentru a fabrica știri false. Moldpres transmite cu referire la interviul pentru Financial Times că șefa statului a declarat că Federația Rusă și-a intensificat amestecul în procesele electorale, vizând în special alegătorii moldoveni din străinătate, în pragul alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025.

VIDEO Șeful Poliției Naționale: Coruperea alegătorilor se încearcă și în diaspora pentru scrutinul din 28 septembrie

Maia Sandu a menționat că Moscova a intensificat campaniile de dezinformare online, având ca țintă moldovenii stabiliți peste hotare.

„Rușii vizează diaspora”, a afirmat Maia Sandu, subliniind că sprijinul diasporei a fost esențial pentru obținerea celui de-al doilea mandat prezidențial și pentru consolidarea cursului proeuropean al țării.

Președinta a acuzat autoritățile ruse că utilizează preoți ortodocși ruși pentru a răspândi propagandă și că au pus în funcțiune rețeaua de boți Matryoshka pentru a produce conținut fals, prezentat drept materiale ale presei internaționale.

Sandu a reamintit, de asemenea, că anul trecut au fost semnalate amenințări false cu bombă la mai multe secții de votare din străinătate, inclusiv în Germania, presupus orchestrate de agenți ruși. Moscova ar fi direcționat, în alegerile din 2024, sume considerabile, echivalente cu circa 1% din PIB-ul țării, pentru a influența procesul electoral printr-o rețea de intermediari.

În opinia sa, tacticile Kremlinului au devenit mai sofisticate. Pe lângă campaniile de propagandă online, autoritățile ruse ar fi recurs și la implicarea unor grupări criminale cu scopul de a genera instabilitate în penitenciarele din Republica Moldova, parte a unei strategii mai ample de subminare a instituțiilor democratice.

„Este, într-adevăr, o gamă foarte largă de instrumente pe care Rusia le folosește, încercând să ne copleșească instituțiile”, a declarat Sandu.

Săptămâna trecută, vorbind în Parlamentul European, președinta a avertizat că metodele utilizate de Rusia în Republica Moldova riscă să fie replicate și în alte democrații.

În acest context, Maia Sandu a subliniat că integrarea europeană reprezintă singura garanție pentru supraviețuirea Republicii Moldova ca stat democratic.

„Credem că Uniunea Europeană ar trebui să găsească o soluție astfel încât atât Moldova, cât și Ucraina să facă următorii pași”, a adăugat ea.

Șefa statului a calificat alegerile parlamentare din 28 septembrie drept „ultima provocare majoră” în calea Republicii Moldova spre aderarea la Uniunea Europeană.

Serviciile de securitate moldovenești au detaliat anul trecut un atac „fără precedent” al Rusiei asupra procesului electoral al țării, acuzând Moscova că a canalizat sume uriașe de bani în fosta țară sovietică pentru a cumpăra voturi printr-o rețea extinsă de intermediari, precizează „Financial Times”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#alegeri #Maia Sandu

Italia pregătește revenirea la energia nucleară, la aproape patru decenii după ce a renunțat la aceasta în urma dezastrului de la Cernobîl. Senatul de la Roma a aprobat miercuri definitiv legislația care creează cadrul pentru reintroducerea energiei nucleare în mixul energetic al țării, scrie mediafax.ro.

Legea a fost adoptată cu 81 de voturi pentru, 51 împotrivă și șapte abțineri, după ce fusese aprobată anterior și de Camera Deputaților. Potrivit AP, măsura reprezintă unul dintre principalii pași ai guvernului condus de Giorgia Meloni pentru consolidarea securității energetice și atingerea obiectivelor climatice.

Noua legislație nu autorizează însă construirea imediată a unor centrale nucleare. Ea stabilește cadrul juridic necesar pentru dezvoltarea tehnologiilor nucleare de nouă generație și permite guvernului să pregătească, în următoarele 12 luni, decrete privind autorizarea reactoarelor, standardele de siguranță, gestionarea deșeurilor radioactive și criteriile pentru alegerea viitoarelor amplasamente.

Guvernul italian își îndreaptă atenția în special către reactoarele modulare mici, cunoscute sub acronimul SMR, și către alte tehnologii nucleare avansate. Susținătorii acestora spun că ar putea fi mai sigure, mai flexibile și mai rapide de construit decât reactoarele nucleare tradiționale.

Italia a renunțat la nuclear după Cernobîl

Italia s-a numărat printre primele țări europene care au dezvoltat energie nucleară și a operat patru reactoare. Situația s-a schimbat însă după accidentul de la Cernobîl, din 1986.

În 1987, italienii s-au pronunțat prin referendum asupra programului nuclear, iar rezultatul a dus, în practică, la abandonarea acestuia. Un nou referendum organizat în 2011, după accidentul nuclear de la Fukushima, a blocat din nou revenirea țării la această sursă de energie.

Ministrul italian al Mediului și Securității Energetice, Gilberto Pichetto Fratin, a descris votul de miercuri drept un moment istoric.

Potrivit oficialului, „energia nucleară nu înseamnă o întoarcere în trecut. Atunci când este integrată cu sursele regenerabile, este o tehnologie câștigătoare, care poate oferi rezultate extraordinare pentru securitatea noastră energetică”.

Mizează pe nuclear pentru a reduce dependența energetică

Executivul de la Roma susține că revenirea la energia nucleară este justificată de creșterea estimată a consumului de electricitate, de obiectivele climatice și de necesitatea reducerii dependenței energetice a țării. Problemele de securitate energetică au devenit mai importante pentru statele europene după invazia Rusiei în Ucraina.

Italia este puternic dependentă de energia importată și, deși nu mai produce electricitate în centrale nucleare proprii, consumă energie provenită din centrale nucleare aflate în alte țări europene.

Autoritățile estimează că necesarul de electricitate va crește în următorii ani, odată cu electrificarea transporturilor, locuințelor și activităților economice, dar și cu dezvoltarea centrelor de date și a altor tehnologii cu un consum ridicat de energie.

Atitudinea italienilor față de energia nucleară pare, de asemenea, să se fi schimbat. Un sondaj realizat în iunie 2026 de compania italiană de cercetare Only Numbers arată că aproximativ 55% dintre italieni susțin centralele nucleare de nouă generație, sprijinul fiind mai ridicat în rândul generațiilor tinere.

Noile reactoare sunt încă la ani distanță

Revenirea efectivă la producția de energie nucleară nu este însă iminentă. Italia nu are încă un depozit național permanent pentru deșeurile radioactive provenite din vechiul program nuclear, acestea fiind păstrate în instalații temporare din mai multe zone ale țării.

Există și semne de întrebare privind costurile noilor tehnologii. Estimările din industrie preluate de sursa citată indică un cost cuprins între 3 și 6 miliarde de euro, fără infrastructura suplimentară și investițiile necesare în rețeaua electrică, pentru un singur reactor modular de 300 MW.

Experții centrului de analiză pentru climă și energie ECCO consideră că stabilirea unui cadru de reglementare este un lucru pozitiv, dar au avertizat asupra interesului redus al investitorilor privați pentru tehnologii care nu sunt încă suficient de competitive sau dezvoltate comercial.

Organizațiile de mediu și partidele din opoziție și-au exprimat deja dezacordul față de planurile guvernului.

Alte dispute sunt așteptate atunci când autoritățile vor începe să stabilească amplasamente concrete pentru eventualele reactoare și pentru depozitarea deșeurilor radioactive.