Kremlinul a respins acuzațiile formulate de procurorul general al României, Alex Florența, potrivit cărora Rusia a intervenit în alegerile prezidențiale printr-o campanie online de amploare, de pe urma căreia a beneficiat fostul candidat extremist, Călin Georgescu. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a negat acuzațiile României privind o presupusă implicare a Rusiei în alegerile prezidențiale de anul trecut.

„Nu, nu se potrivește cu adevărul. Să ne amintim cum Washingtonul a acuzat Rusia că a intervenit în alegerile (din 2016), încercând să destabilizeze și așa mai departe, iar apoi au recunoscut ei înșiși că nu era adevărat. În cazul României, este exact la fel”, a spus Peskov, făcând referire la declarațiile fostului președinte american Donald Trump, care a numit astfel de acuzații „o farsă”.

Procurorul general al României, Alex Florența, a declarat marţi, 16 septembrie, că România a fost expusă în 2024 unei agresiuni hibride complexe, desfășurate de Rusia, care a combinat metode cibernetice sofisticate cu campanii de influențare pentru a manipula alegerile prezidenţiale, ceea ce în final a dus la anularea acestora.

Călin Georgescu a fost beneficiarul clar al unei campanii de influențare și dezinformare, parte a unui război hibrid menit să destabilizeze România, afirmă procurorul Florenţa

Alex Florenţa spune că Rusia a ştiut exact care sunt vulnerabilităţile societăţii româneşti, pe care le-a exploata prin diverse mijloace.

„Campania lansată în spaţiul românesc s-a manifestat atât prin atacuri cibernetice, măsuri de destabilizare a ordinii publice, cât şi prin campanii de micro-targetare a populaţiei, dezinformare şi influenţarea electoratului. Pe acest palier s-a evidenţiat caracterul ofensiv al agresiunilor hibride ce au vizat România, care au exploatat, pe de o parte, vulnerabilităţile audienţelor naţionale, atât prin utilizarea versatilă a platformelor sociale, respectiv prin eludarea politicilor prezente la nivelul acestora privind modul de promovare a persoanelor din spectrul politic, cât şi prin tehnici de inginerie socială care au vizat segmentarea populaţiei în vederea livrării ulterioare a unor mesaje personalizate către audienţe deja receptive, rezultatul scontat fiind deturnarea derulării optime a procesului electoral”, a mai spus procurorul general.

Totodată, procurorul general al României a detaliat şi modul în care Rusia a reuşit să manipuleze opinia şi publică şi încă o face, cu ajutorul reţelelor de socializare şi a mijloacelor cibernetice.

„Analizele efectuate au arătat că începând cu 27 noiembrie s-a constatat o intensificare a campaniei promovare a candidatului la prezidenţiale la nivelul unor grupuri cunoscute pentru diseminarea de narative de dezinformare, care asigură legătura dintre comunitatea prorusă şi alte comunităţi generatoare de riscuri pentru ordinea publică, în special grupări extremiste şi conspiraţioniste”.

#Dmitri Peskov #Romania

Rusia folosește Moldova, pentru a testa metodele de război hibride utilizate împotriva UE și pentru a submina cursul pro-european al țării, se arată într-o analiză publicată de NYT. Kremlinul este acuzat de atacuri cibernetice, tentative de destabilizare și acțiuni de dezinformare.

Jurnaliștii fac referire inclusiv la rețeaua lui Șor și schemele de mituire a alegătorilor prin Promsveazbank din Rusia, pentru a determina votanții să nu susțină referendumul privind integrarea europeană.

De asemenea, autorii analizei fac referire la implicarea preoților în acțiunile de destabilizare, dar și la organizarea taberelor de antrenament din Rusia, Serbia, Bosnia și Herțegovina.

Potrivit publicației, prin aceste acțiuni, folosind sărăcia, religia, corupția și diviziunile lingvistice, atacurile asupra infrastructurii energetice, Moscova încearcă să recapete influența asupra Moldovei, iar țara rămâne vulnerabilă în fața amenințărilor din exterior.

„Public, oficialii ruși au negat că s-ar fi amestecat în treburile interne ale Moldovei și au respins acuzațiile conform cărora Moscova încearcă să submineze Occidentul. În decembrie anul trecut, Putin, într-un discurs adresat comandanților militari, i-a criticat pe liderii europeni pentru „alimentarea isteriei” cu privire la amenințarea din partea Rusiei.

La scurt timp după aceea, însă, i-a reunit pe lideri la o conferință secretă, pentru a transmite mesajul exact opus. Potrivit oficialilor din două țări, care știu despre acest episod, scopul setat de Putin pentru 2026 este ”prăbușirea NATO și a UE din interior””, se arată în investigația NYT.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Conform materialului, al doilea obiectiv al rușilor este să preia controlul asupra Moldovei, deoarece țara este situată strategic, între membrii NATO și Ucraina, iar primul – să ocupe țara vecină, aflată de patru ani în război.

„Moldova ar fi un cap de pod ideal pentru Rusia, pentru agresiuni ulterioare fie împotriva Ucrainei, fie împotriva Occidentului, au spus oficialii, adăugând că Putin încă speră să cucerească o zonă din sudul Ucrainei, pentru a crea legături terestre care să conecteze Rusia de Moldova”, scrie NYT.

Jurnaliștii au discutat cu procurori care au investigat ingerințele în alegerile din Moldova și au aflat despre circa 1000 de persoane recrutate pentru dezordini în masă și destabilizări, care erau pregătiți pentru acțiune în perioada electorală și au fost instruiți în Serbia. Participanții la acele cursuri ar fi fost remunerați cu aproximativ 400 de dolari.

Investigația mai denotă că preoții ar fi primit câte 1000 de dolari de la Ilan Șor ca să promoveze boicotarea sau respingerea politicilor pro-occidentale ale guvernării.

Conform publicației, deși autoritățile au dejucat planurile de interferență în alegeri, pentru Kremlin situația nu a reprezentat un eșec, deoarece Chișinău a trebuit să cheltuie prea multe resurse umani și financiare în acest scop, iar acțiunile forțelor de ordine au fost folosite pentru a lansa narative propagandistice, fiind prezentate drept represiuni politice.

#alegeri #ingerințe #Moldova #Putin #Rusia