Kremlinul a respins acuzațiile formulate de procurorul general al României: „Nu, nu se potrivește cu adevărul”

Kremlinul a respins acuzațiile formulate de procurorul general al României, Alex Florența, potrivit cărora Rusia a intervenit în alegerile prezidențiale printr-o campanie online de amploare, de pe urma căreia a beneficiat fostul candidat extremist, Călin Georgescu. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a negat acuzațiile României privind o presupusă implicare a Rusiei în alegerile prezidențiale de anul trecut.

„Nu, nu se potrivește cu adevărul. Să ne amintim cum Washingtonul a acuzat Rusia că a intervenit în alegerile (din 2016), încercând să destabilizeze și așa mai departe, iar apoi au recunoscut ei înșiși că nu era adevărat. În cazul României, este exact la fel”, a spus Peskov, făcând referire la declarațiile fostului președinte american Donald Trump, care a numit astfel de acuzații „o farsă”.

Procurorul general al României, Alex Florența, a declarat marţi, 16 septembrie, că România a fost expusă în 2024 unei agresiuni hibride complexe, desfășurate de Rusia, care a combinat metode cibernetice sofisticate cu campanii de influențare pentru a manipula alegerile prezidenţiale, ceea ce în final a dus la anularea acestora.

Călin Georgescu a fost beneficiarul clar al unei campanii de influențare și dezinformare, parte a unui război hibrid menit să destabilizeze România, afirmă procurorul Florenţa

Alex Florenţa spune că Rusia a ştiut exact care sunt vulnerabilităţile societăţii româneşti, pe care le-a exploata prin diverse mijloace.

„Campania lansată în spaţiul românesc s-a manifestat atât prin atacuri cibernetice, măsuri de destabilizare a ordinii publice, cât şi prin campanii de micro-targetare a populaţiei, dezinformare şi influenţarea electoratului. Pe acest palier s-a evidenţiat caracterul ofensiv al agresiunilor hibride ce au vizat România, care au exploatat, pe de o parte, vulnerabilităţile audienţelor naţionale, atât prin utilizarea versatilă a platformelor sociale, respectiv prin eludarea politicilor prezente la nivelul acestora privind modul de promovare a persoanelor din spectrul politic, cât şi prin tehnici de inginerie socială care au vizat segmentarea populaţiei în vederea livrării ulterioare a unor mesaje personalizate către audienţe deja receptive, rezultatul scontat fiind deturnarea derulării optime a procesului electoral”, a mai spus procurorul general.

Totodată, procurorul general al României a detaliat şi modul în care Rusia a reuşit să manipuleze opinia şi publică şi încă o face, cu ajutorul reţelelor de socializare şi a mijloacelor cibernetice.

„Analizele efectuate au arătat că începând cu 27 noiembrie s-a constatat o intensificare a campaniei promovare a candidatului la prezidenţiale la nivelul unor grupuri cunoscute pentru diseminarea de narative de dezinformare, care asigură legătura dintre comunitatea prorusă şi alte comunităţi generatoare de riscuri pentru ordinea publică, în special grupări extremiste şi conspiraţioniste”.

#Dmitri Peskov #Romania

Europarlamentarii votează joi, 9 octombrie curent, cele două moțiuni de cenzură depuse împotriva președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, anunță AFP și site-ul Parlamentului European. Dezbaterile asupra celor două texte au avut loc pe 6 octombrie 2025, în plenul legislativului european.

Cele două moțiuni au fost depuse în luna septembrie de către grupul „Patrioți pentru Europa”, condus de francezul Jordan Bardella, și de grupul Stângii din Parlamentul European.

Moțiunea „Patrioților pentru Europa”: Documentul, înregistrat pe 16 septembrie 2025, acuză Comisia Europeană că nu a reușit să oprească migrația ilegală către Uniunea Europeană și că a semnat unilateral Acordul Mercosur cu țările din America Latină, în decembrie 2024, „ignorând opoziția fermă a mai multor parlamente naționale, a Parlamentului European și a agricultorilor europeni”.

Totodată, eurodeputații denunță „lipsa unui mandat oficial” în negocierea acordului comercial SUA-UE, acuzând executivul comunitar că „a ignorat flagrant echilibrul instituțional consacrat în tratate”.

Moțiunea grupului Stângii: Depusă în aceeași zi, moțiunea Stângii invocă „lipsa de acțiune a Comisiei” față de „atacurile militare brutale ale guvernului israelian” și „încălcările sistematice ale dreptului internațional în Gaza”. De asemenea, documentul acuză Comisia că a acceptat un acord comercial UE–SUA fără mandat, prejudiciind interesele europene, și că nu a tratat criza climatică și socială cu măsuri de anvergură.

Potrivit digi24.ro, în discursul său din plenul PE, pe 6 octombrie, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a cerut unitate între forțele pro-europene, acuzând că adversarii blocului comunitar încearcă să-l destabilizeze din interior.

„Obiectivul acestei unități nu este în mod necesar să fim de acord în fiecare detaliu… Obiectivul este panorama de ansamblu – să ne unim în jurul a ceea ce avem în comun, pentru a sprijini europenii într-o lume periculoasă”, a spus von der Leyen, potrivit AFP și EFE.

Șefa Comisiei a avertizat că „adversarii Uniunii Europene nu doar exploatează diviziunile, ci le și incită activ”, menționându-l explicit pe președintele rus:

„Vladimir Putin nu își ascunde disprețul față de Uniunea noastră și față de fundamentele ei. Nu își ascunde nici bucuria față de toți prietenii săi obedienți din Europa, care fac munca pentru el. Este cel mai vechi truc din lume: semănarea diviziunii și răspândirea dezinformării, pentru ca europenii să se lupte între ei.”

Cele două moțiuni de cenzură vor fi votate separat de Parlamentul European, necesitând o majoritate de două treimi pentru a fi adoptate – o condiție dificil de atins. Este pentru prima dată în actualul mandat când Ursula von der Leyen se confruntă simultan cu două moțiuni de cenzură, venite din extremele politice ale spectrului european: dreapta naționalistă și stânga radicală.