Următoarea rundă de discuții privind Ucraina este programată pentru 4–5 februarie, a confirmat secretarul de presă al președintelui rus, Dmitri Peskov. Întâlnirea urma să aibă loc inițial pe 1 februarie, însă a fost amânată din cauza necesității unei „coordonări suplimentare a programului celor trei părți”.

„A doua rundă de lucrări ale grupului de securitate a fost programată pentru duminica trecută, dar a fost necesară o programare suplimentară pentru cele trei părți. Așadar, acum, miercuri și joi [4–5 februarie], această a doua rundă va avea într-adevăr loc. Va avea loc la Abu Dhabi, putem confirma acest lucru”, a declarat Peskov, citat de presa rusă.

Anterior, Peskov anunțase că discuțiile trilaterale dintre Rusia, Ucraina și Statele Unite sunt planificate pentru 1 februarie la Abu Dhabi, informație relatată și de Axios.

Discuțiile precedente, la care au participat reprezentanți ai Rusiei, Ucrainei și SUA, cu implicarea Emiratelor Arabe Unite, au avut loc cu ușile închise la Abu Dhabi, în zilele de 23 și 24 ianuarie. Potrivit părților implicate, întâlnirile au fost considerate constructive. Delegația rusă a fost condusă de amiralul Igor Kostyukov, șeful Statului Major General.

Prima zi a negocierilor s-a desfășurat într-un cadru strict confidențial, fără accesul presei, iar locația nu a fost făcută publică. A doua întâlnire a durat puțin peste trei ore.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În cadrul acestor discuții, delegațiile rusă și ucraineană au analizat direct, pentru prima dată, planul de pace coordonat de Statele Unite încă din noiembrie 2025. Kremlinul a subliniat că, fără soluționarea problemei teritoriale, „este imposibil să ne așteptăm la o soluționare durabilă a conflictului.

Negocieri de pace: următoarele întâlniri trilaterale vor avea loc pe 4 și 5 februarie la Abu Dhabi

Întâlnirea trilaterală de pace la Abu Dhabi s-a încheiat pentru astăzi. Negocierile vor continua mâine, 24 ianuarie

Zi decisivă la Abu Dhabi: Rusia, Ucraina și SUA, față în față la negocieri

#Abiu Dhabi #întâlnire trilaterală #Pesko #plan de pace #Putin #război Ucraina #SUA

Numărul milionarilor din Republica Moldova a crescut anul trecut. Datele Serviciului Fiscal de Stat arată că 9 643 de persoane au declarat pentru 2025 venituri anuale de peste un milion de lei, cu 1 624 mai multe decât în anul precedent.

Cea mai mare sumă declarată de o singură persoană a fost de 169,6 milioane de lei. În total, milionarii au declarat venituri de 32,8 miliarde de lei și au achitat impozite în valoare de 2,3 miliarde de lei.

Cei mai mulți dintre milionari, 5 005 persoane, au declarat venituri între unu și două milioane de lei. Alte 2 992 de persoane au avut venituri cuprinse între două și patru milioane de lei, 698 – între patru și șase milioane, iar 464 – între șase și 10 milioane de lei. Totodată, 484 de persoane au declarat venituri de peste 10 milioane de lei.

Dintre cei 9 643 de milionari, 6 622 sunt bărbați și 3 021 sunt femei. Cea mai numeroasă categorie de vârstă este cea cuprinsă între 40 și 49 de ani, din care fac parte 3 351 de persoane. Cel mai tânăr milionar are 16 ani, iar cel mai vârstnic – 88 de ani.

Dividendele au fost principala sursă de venit a milionarilor, cu 13,45 miliarde de lei. Acestea au fost urmate de salarii, care au însumat 3,32 miliarde de lei.

În anul 2025, 211 159 de persoane fizice care nu desfășoară activități de întreprinzător au depus declarații de venit. În total, acestea au declarat venituri de 36,94 miliarde de lei, față de 31,12 miliarde de lei în 2024.

Impozitul pe venit declarat a ajuns la 3,41 miliarde de lei, comparativ cu 2,95 miliarde de lei în anul precedent. Salariile au rămas principala sursă de venit și au reprezentat 73,49% din totalul câștigurilor persoanelor fizice. Printre celelalte surse importante se numără dividendele și veniturile obținute din închirierea bunurilor imobile.

Totodată, 9 793 de persoane au beneficiat în 2025 de deduceri fiscale, în valoare totală de 112,55 milioane de lei. Cele mai solicitate au fost deducerile pentru studiile copiilor, serviciile medicale private și dobânzile achitate la creditele ipotecare pentru procurarea primei locuințe.

Peste 53 000 de contribuabili au folosit și mecanismul prin care pot direcționa 2% din impozitul pe venit către organizații necomerciale sau culte religioase. În total, au fost direcționate 28 de milioane de lei, cu 6,19 milioane de lei mai mult decât în anul precedent.