Kremlinul continuă să prefacă gazele în armă. Moldova deja și-a luat doza de sperietură, e rândul Ucrainei, consideră într-o expunere mediatică cunoscutul formator de opinie de la Kiev Vitalii Portnikov, citat de IPN.

Chiar dacă prelungirea preliminară pe un termen de cinci ani a contractului între Gazprom și Moldovagaz a avut loc în baza formulei de calculare a prețului propusă de partea moldovenească, și s-a acceptat un audit a datoriei moldovenești, la fel ca și stabilirea unui grafic de stingere a datoriei, Vitalii Portnikov consideră că negocierile au demonstrat că Kremlinul folosește gazele ca pe o armă.

Însuși faptul că subiectul a provocat o controversă virtuală între europeanul Josep Borrell și demnitarul de la Kremlin Dmitri Peskov dovedește că nu se poate vorbi despre o dispută pe subiecte energetice, consideră expertul.

Lucrurile chiar se limpezesc dacă comparăm abordările diferite ale Gazpromului față de contractele cu Ungaria și Moldova. În primul caz a fost propusă o înțelegere de 15 ani, cu condiția ca livrările să se facă ocolind sistemul ucrainesc de transportare a gazelor. La doar câteva zile după încheierea contractului, Gazpromul a încetat să pompeze gaze pentru Ungaria prin țevile ucrainești, deși continuă să achite plata pentru tranzitarea volumelor stabilite în contractul de tranzitare ruso-ucrainean. Adică, vorba e despre pură politică, fără niciun amestec energetic, raționează Vitalii Portnikov.

În condițiile creșterii prețurilor la gaze de la burse și a nervozității pe piață, Gazpromul i-a acordat Ungariei scadențe considerabile în schimbul antrenării guvernului acestei țări în crearea viitorului blocaj energetic al Ucrainei. Și asta chiar dacă premierul Viktor Orban, cu bine știutele lui relații personale cu președintele rus Vladimir Putin, se află în preajma unei confruntări electorale cu opoziția unită, decisă să schimbe componența legislativului.

În cazul Moldovei e altă abordare, de intimidare. Moscova nu o dată a spus că această țară va plăti pentru participarea președintei Maia Sandu la summitul Platformei Crimeea. Cea mai proaspătă declarație în acest sens aparține Valentinei Matvienko, șefa Consiliului Federației, în cadrul întrevederii cu Igor Grosu, președintele Parlamentului de la Chișinău. Chiar dacă la momentul respectiv Moldova și Gazprom se aflau în toiul negocierilor!

Conducătorii moldoveni au fost intimidați nu numai cu faptul datoriei. Spre deosebire de Ungaria, inițial cu Moldova pur și simplu s-a refuzat încheierea oricărui contract de lingă durată. Se propunea un acord de un an, acceptând în cele din urmă cinci ani. Spre deosebire de Ungaria, Moldovei i s-a propus un preț de bursă pentru gazele aduse pe țeavă. Concomitent, mediile rusești dădeau de înțeles că Moldovei nu-i fac bine relațiile strânse cu Ucraina. Iar cel mai bine e ca gazele să facă parte din Torentul turcesc, chiar dacă pentru aceasta e necesară o branșă a acestuia, prin România.

Astfel, Moldova îi servește Kremlinului drept exemplu că se poate conta pe preferințe energetice doar prin acordul de a participa în crearea condițiilor de presiune asupra Kievului. Dacă nu – te așteaptă un ștreang al datoriilor, insuficiență de gaze, o înrăutățire a situației sociale și o criză economică. Asta e formula intimidării, conchide expertul.

#Gazprom #Kremlin #moscova

Companiile aeriene „tradiționale” vor majora prețurile biletelor de avioane cu aproximativ 20% în vara anului 2027, a anunțat miercuri directorul Ryanair, Michael O’Leary. O’Leary a spus că, în ceea ce privește compania pe care o conduce, prețurile nu vor crește, deși kerosenul s-a scumpit, scrie antena3.ro.

CEO-ul Ryanair a anticipat și că multe companii aeriene vor intra în faliment sau vor fi preluate de altele, mai mari, iar piața va fi concentrată în jurul câtorva companii aeriene mari, din cauza costurilor ridicate cu combustibilul pentru aeronave.

„Companiile aeriene care înregistrează în prezent pierderi vor intra în faliment. Acest lucru va accelera consolidarea sectorului aerian european în jurul a patru mari companii aeriene: BA (British Airways), Lufthansa, Air France și Ryanair”, a spus el.

La nivel global, companiile aeriene s-au străduit să absoarbă șocul costurilor în creștere ale combustibilului. airBaltic, de exemplu, este cea mai recentă companie care a anunțat că intră în procedură de insolvență.

În același timp, Ryanair și-a redus proiecția privind numărul de pasageri transportați, de la 216 milioane la 214 milioane, pentru anul fiscal 2027. Compania plănuiește să limiteze capacitatea, în încercarea de a reduce impactul cantității reduse de combustibil pentru avioane pentru care compania nu s-a protejat împotriva fluctuațiilor de preț.

O’Leary a spus că Ryanair se află într-o poziție suficient de puternică pentru a traversa alte provocări asociate prețurilor ridicate ale kerosenului.

„Majoritatea companiilor aeriene aveau prețurile combustibilului acoperite prin contracte de hedging până în vara lui 2026 și, prin urmare, absorbim șocul reprezentat de prețurile mult mai mari ale petrolului din această vară. Niciunul dintre noi nu va putea absorbi aceste prețuri mult mai mari ale petrolului anul viitor… iar costurile vor fi transferate sub forma unor suprataxe pentru combustibil și a unor tarife aeriene mai mari”, le-a spus el jurnaliștilor.

Șeful Ryanair a declarat că el nu va introduce o suprataxă pentru combustibil, dar „cu siguranță companiile aeriene tradiționale o vor face vara viitoare.”

O’Leary a mai spus că se așteaptă ca mai multe companii aeriene să dea faliment, adăugând că Ryanair este deja în discuții cu aeroporturile îngrijorate că o nouă serie de falimente ale companiilor aeriene va duce la reducerea capacității.

„Sper foarte mult ca prețurile combustibilului pentru avioane să crească mai rapid anul viitor, deoarece acest lucru va accelera ritmul în care alte companii aeriene vor intra în faliment”, a spus el, adăugând că se așteaptă ca tarifele altor operatori să crească cu 10%-20% vara viitoare.