Kremlinul a denunțat miercuri, 10 mai curent, drept „act ostil” decizia Poloniei de a redenumi orașul rusesc Kaliningrad și enclava cu același nume în documentele sale oficiale, după ce informația a apărut în presa poloneză, relatează Reuters. Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a descris decizia ca fiind „aproape nebunească”.

„Știm că de-a lungul istoriei sale Polonia a alunecat ocazional în această nebunie a urii față de ruși”, a mai spus el în timpul conferinței sale de presă.

Măsura propusă de Comisia pentru Standardizare a Numelor Geografice din Afara Granițelor Poloniei (KSNG), o instituție a guvernului de la Varșovia, stipulează că autoritățile poloneze ar trebui să se refere la Kaliningrad doar cu numele său polonez Królewiec.

„Comisia a stabilit că, pentru orașul cu numele rusesc Kaliningrad este recomandată folosirea exclusivă a numelui polonez Królewiec, nefiind recomandată folosirea numelui Kaliningrad în poloneză”, a anunțat KSNG într-un comunicat remis presei cu o zi înainte.

Comunicatul a adăugat că Oblastia Kaliningrad, numele rusesc al enclavei rusești de la Marea Baltică, ar trebui să fie numită în documentele oficiale poloneze Provincia Królewiec. Orașul Kaliningrad s-a numit până în 1946 Königsberg, dar a trecut apoi sub controlul Uniunii Sovietice ca parte a tratatelor de pace încheiate după înfrângerea Germaniei naziste în al Doilea Război Mondial. Anterior, între secolele XV-XVII, el s-a numit Królewiec când a făcut parte din teritoriul polonez.

KSNG a mai notat în recomandarea sa privind revenirea la numele istoric că în prezent numele de Kaliningrad este rezultatul „unui botez artificial care nu are legătură nici cu orașul, nici cu regiunea”.

Mai mult „faptul că un oraș mare aflat aproape de granițele Poloniei a fost numit după Mihail Ivanovici Kalinin, un criminal co-responsabil pentru, printre altele, emiterea unei decizii privind uciderea în masă a polonezilor (masacrul de la Katyn) are un caracter emoțional și negativ în Polonia”, a mai spus instituția de la Varșovia.

Aceasta a subliniat de asemenea că „niciun stat nu poate fi forțat să folosească denumiri care nu sunt în limba sa”.

În comunicat se mai precizează că evenimentele legate de invazia rusă în Ucraina, impunerea așa-zisului „Russkiy mir” sau desfășurarea războiului informațional de către Rusia fac necesară reevaluarea unor denumiri care stârnesc controverse în Polonia.

„Orașul nostru are un nume, toponimul oficial este Kaliningrad. Toate celelalte sunt doar insinuări. În aceeași notă putem numi Gdansk – Danzig și Republica Polonă – Regatul Poloniei. Dar aderăm la toponimele oficiale, ceea ce cerem și de la alții”, a răspuns Dmitri Liskov, purtătorul de cuvânt al administrației ruse din Kaliningrad.

#Kaliningrad #Kremlin #Polonia

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.