Kremlinul a denunțat miercuri, 10 mai curent, drept „act ostil” decizia Poloniei de a redenumi orașul rusesc Kaliningrad și enclava cu același nume în documentele sale oficiale, după ce informația a apărut în presa poloneză, relatează Reuters. Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a descris decizia ca fiind „aproape nebunească”.

„Știm că de-a lungul istoriei sale Polonia a alunecat ocazional în această nebunie a urii față de ruși”, a mai spus el în timpul conferinței sale de presă.

Măsura propusă de Comisia pentru Standardizare a Numelor Geografice din Afara Granițelor Poloniei (KSNG), o instituție a guvernului de la Varșovia, stipulează că autoritățile poloneze ar trebui să se refere la Kaliningrad doar cu numele său polonez Królewiec.

„Comisia a stabilit că, pentru orașul cu numele rusesc Kaliningrad este recomandată folosirea exclusivă a numelui polonez Królewiec, nefiind recomandată folosirea numelui Kaliningrad în poloneză”, a anunțat KSNG într-un comunicat remis presei cu o zi înainte.

Comunicatul a adăugat că Oblastia Kaliningrad, numele rusesc al enclavei rusești de la Marea Baltică, ar trebui să fie numită în documentele oficiale poloneze Provincia Królewiec. Orașul Kaliningrad s-a numit până în 1946 Königsberg, dar a trecut apoi sub controlul Uniunii Sovietice ca parte a tratatelor de pace încheiate după înfrângerea Germaniei naziste în al Doilea Război Mondial. Anterior, între secolele XV-XVII, el s-a numit Królewiec când a făcut parte din teritoriul polonez.

KSNG a mai notat în recomandarea sa privind revenirea la numele istoric că în prezent numele de Kaliningrad este rezultatul „unui botez artificial care nu are legătură nici cu orașul, nici cu regiunea”.

Mai mult „faptul că un oraș mare aflat aproape de granițele Poloniei a fost numit după Mihail Ivanovici Kalinin, un criminal co-responsabil pentru, printre altele, emiterea unei decizii privind uciderea în masă a polonezilor (masacrul de la Katyn) are un caracter emoțional și negativ în Polonia”, a mai spus instituția de la Varșovia.

Aceasta a subliniat de asemenea că „niciun stat nu poate fi forțat să folosească denumiri care nu sunt în limba sa”.

În comunicat se mai precizează că evenimentele legate de invazia rusă în Ucraina, impunerea așa-zisului „Russkiy mir” sau desfășurarea războiului informațional de către Rusia fac necesară reevaluarea unor denumiri care stârnesc controverse în Polonia.

„Orașul nostru are un nume, toponimul oficial este Kaliningrad. Toate celelalte sunt doar insinuări. În aceeași notă putem numi Gdansk – Danzig și Republica Polonă – Regatul Poloniei. Dar aderăm la toponimele oficiale, ceea ce cerem și de la alții”, a răspuns Dmitri Liskov, purtătorul de cuvânt al administrației ruse din Kaliningrad.

#Kaliningrad #Kremlin #Polonia

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.