Fostul vicepremier pentru Reintegrare, Vlad Kulminski, a relatat câteva detalii de după culisele negocierilor dintre autoritățile de la Chișinău și cele de la Moscova în privința livrării gazelor naturale rusești, informează Realitatea.md.

Despre implicarea politicului, Kulminski a spus că discuțiile au pornit încă de la vizita lui Dmitri Kozak la Chișinău, când autoritățile din țara noastră erau asigurate că va fi extins contractul cu Gazprom.

„Problemele au apărut cu două sau trei zile înainte de expirarea termenului limită”, a explicat Kulminski. Problema principală viza prețul la gaze, pe care urma să-l achite țara noastră.

„Atunci negocierile s-au axat strict pe problema prețului și pe problema gazelor. Este vorba despre prețul Spot, care se propunea, și minus 25%. Deci, noi vorbeam despre discounturi. Domnul Spînu a condus acele negocieri, pentru că el se ocupă de problema gazelor. El venea cu alte idei, cu alte propuneri, cu alte soluții. Au fost negocieri destul de dure.

Este clar că pentru R. Moldova să accepți un preț de 1000 de dolari și minus 25%, asta ar fi însemnat că noi în luna octombrie am fi avut nota de plată de 75 de milioane, timp de un an de zile – în fiecare lună. Ceea ce este absolut inacceptabil. Au fost negocieri dure și dificile. Rușii ne propuneau ceea ce noi nu puteam achita”, a declarat Kulminski în cadrul emisiunii „Cutia Neagră” de la postul TV8.

Politicianul a mai spus că fostele guvernări veneau cu promisiuni, care vizau și conflictul transnistrean, dar acele promisiuni erau goale, ele nu puteau fi împlinite. „În special dl Dodon venea cu foarte multe promisiuni. Partea rusă ne-a spus că el a promis foarte multe, dar nu au fost îndeplinite”, a mai adăugat Kulminski.

Referindu-se la termenul actual de 5 ani de prelungire a contractului cu Gazprom, fostul șef al Biroului pentru Reintegrare a spus că furnizorii de gaze naturale preferă contractele de mai lungă durată, pentru că au nevoie de predictibilitate, să broneze anumite cantități de gaze naturale, ca să le poată vinde ulterior.

#Vladislav Kulminski #Gazprom

Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a declarat că Republica Moldova este cea care trebuie să-și decidă propriul viitor, comentând discuțiile privind o eventuală unire cu România, vehiculată de unii politicieni drept un posibil „plan B” în cazul blocării procesului de aderare la Uniunea Europeană.

Într-un interviu pentru NewsMaker, oficiala europeană a subliniat că, în pofida tentativelor de destabilizare și a campaniilor de dezinformare, cetățenii moldoveni continuă să susțină parcursul european al țării. Ea a făcut referire și la vizita recentă a președintei Maia Sandu la Strasbourg, unde aceasta a fost distinsă cu Ordinul European de Merit, dedicat cetățenilor Republicii Moldova.

„Moldova este cea care trebuie să-și decidă viitorul. Luna trecută, am avut plăcerea să o primesc pe președinta Maia Sandu la Parlamentul European, la Strasbourg, unde a primit Ordinul European de Merit, dedicat cetățenilor Republicii Moldova și angajamentului lor neclintit față de parcursul european al țării. În pofida încercărilor constante de a diviza și destabiliza societatea, inclusiv prin campanii de dezinformare, cetățenii moldoveni continuă să aleagă un viitor european. Vedem și simțim această determinare, iar mesajul meu pentru toți acești cetățeni este: suntem chiar aici, alături de voi”, a declarat Metsola.

Declarațiile vin în contextul în care președinta Maia Sandu a menționat anterior că ar susține ideea unei eventuale reunificări cu România, dacă cetățenii ar decide acest lucru prin referendum, sugerând că aceasta ar putea reprezenta o alternativă în cazul stagnării integrării europene.