Astăzi, în jurul orei 20:00, Focul Haric va fi adus în faţa Catedralei Mitropolitane „Naşterea Domnului” din Capitală, acolo unde va fi împărțit preoţilor şi credincioşilor. În acest an, la Ierusalim a mers PS Ioan, Episcop de Soroca, Vicar mitropolitan, el fiind și conducătorul pelerinajului organizat de Mitropolie, în perioada 11 – 15 aprilie.

Anterior, Vadim Cheibaș, secretar general al Mitropoliei, a făcut declarații exclusive pentru Realitatea.md.

„În acest an Mitropolitul Vladimir nu va merge după focul haric. De asemenea, nu intenționăm să apelăm la vreun sponsor. S-a luat decizia ca lumina sfântă să fie adusă la Catedrala Mitropolitană de Episcopul Ioan, care va fi de altfel și conducătorul pelerinajului în Țara Sfântă, organizat de Mitropolie în Săptămâna Patimilor. Pelerinajul va începe marți, 11 aprilie și se va încheia sâmbătă, 15 aprilie”, a declarat Cheibaș.

În 2022, Focul Haric a fost adus la Chișinău de Mitropolitul Vladimir. Toate cheltuielile au fost suportate de Partidul Politic „ȘOR”, deși Mitropolia a negat informațiile apărute în spațiul public. Mai mult, fostul președinte al țării, liderul Partidului Comuniștilor, Vladimir Voronin, i-a mulțumit lui Ilan Șor, pentru că a contribuit la aducerea Luminii Sfinte de la Ierusalim în Moldova.

În 2021, Mitropolitul Vladimir nu a mers la Ierusalim, iar lumina sfântă a fost adusă de un singur preot, comparativ cu anii precedenți când se deplasa delegația din care făcea parte un număr mai mare de persoane.

Mitropolia Moldovei organizează în luna aprilie un pelerinaj în Țara Sfântă. Cât te costă?!

#Chisinau #Foc Haric #Ierusalim

Premierul armean Nikol Pașinian a afirmat luni, 24 august, că țara sa ar putea trimite în curând cererea sa oficială de aderare la Uniunea Europeană, în contextul în care Erevanul încearcă să se apropie de occidentali și să se îndepărteze de Moscova, scrie hotnews.ro.

Rusia nu vede cu ochi buni ambițiile europene ale acestei foste republici sovietice din Caucaz, pe care îl consideră domeniul său de influență.

Moscova insistă ca Armenia să organizeze mai întâi un referendum asupra aderării sale la UE, incompatibilă cu menținerea sa în alianța lor economică comună, Uniunea economică eurasiatică.

Nikol Pașinian, care a făcut această declarație în fața Parlamentului, a răspuns luni că un referendum nu ar avea sens decât odată ce ar fi posibil „să se evalueze realismul” unei aderări la UE.

Pentru acest lucru, „Armenia trebuie mai întâi să-și depună candidatura la aderare la Uniunea Europeană”, a estimat el.

„Am putea declanșa acest proces într-un viitor apropiat, date fiind în special cererile urgente ale partenerilor noștri din Uniunea economică eurasiatică”, a adăugat Nikol Pașinian, fără a preciza vreo dată.

Președinții rus, belarus, kazah și kârgâz au cerut în luna mai ca Armenia să decidă prin referendum asupra aderării sale la UE sau a menținerii în uniunea lor regională.