Multe persoane respectă tradiția conform căreia de Paște se mănâncă preparate din miel. Iată de unde a apărut acest obicei dar și la ce trebuie să fiți atenți atunci când cumpărați carne, transmite stirileprotv.ro.

Carnea de miel de Paște este nelipsită de pe masa de sărbătoare, fiind considerată un aliment vedetă al acestei perioade. Mirosul, textura și culoarea pot spune multe despre prospețimea unei bucăți de carne. Iar dacă te întrebi cum să alegi cea mai bună carne de miel sau cum să faci friptura de miel pentru masa de Paște, totul începe de la o selecție atentă, în funcție de câteva semne esențiale care pot indica dacă e proaspătă sau, din contră, alterată.

Carnea de miel, tradiție de Paște

Mielul este un simbol al Paștelui, reprezentând sacrificiul lui Iisus Hristos pe cruce în tradiția creștină. Acest simbol este respectat nu doar în România, ci și în alte părți ale lumii, având rădăcini încă din Vechiul Testament. Există însă persoane care aleg să nu consume carne de miel de Paște, motivând că acest gest ar echivala cu un sacrificiu pentru Dumnezeu.

Semne că este alterată carnea de miel

Atunci când alegeți carne de miel, este esențial să fiți atenți la anumite semne care pot indica alterarea acesteia:

Culoare: Carnea proaspătă de miel are o culoare roz deschisă, uniformă. Evitați carnea care prezintă zone de culoare gri, verde sau brună, indicând oxidare sau alterare.

Grăsime: Grăsimea din carnea proaspătă de miel este albă sau ușor cremoasă. Evitați carnea cu grăsime galbenă sau brună, care sugerează o vechime mai mare.

Umiditate: Carnea proaspătă de miel are o suprafață ușor umedă, dar nu lipicioasă. Nu cumpărați carnea uscată, lipicioasă sau cu un miros neplăcut.

Textură: Carnea proaspătă de miel este fermă și elastică. Apăsați ușor pe carne cu degetul. Urma ar trebui să dispară rapid. Evitați carnea moale, flască sau cu o textură spongioasă.

Carnea proaspătă de miel are un miros ușor de oaie, dar plăcut. Evitați cumpărarea cărnii care are un miros puternic, acru sau putrezit, indicând alterarea.

Asigurați-vă că achiziționați carnea de miel din surse sigure, magazine alimentare autorizate sau ferme certificate. Nu cumpărați carne de miel de la vânzători ambulanți unde se vede clar că nu este păstrată în condiții bune.

După ce ați cumpărat-o, păstrați carnea de miel la frigider la o temperatură de 0-4°C. Consumați-o în termen de 2-3 zile de la achiziționare.

Cum recunoști carnea de miel de calitate

Pe lângă semnele vizibile de prospețime, un alt aspect important în alegerea cărnii de miel este vârsta animalului. Carnea de miel tânăr este, de regulă, mai fragedă, mai suculentă și are o aromă mai delicată. Aceasta poate fi recunoscută după dimensiunile reduse ale oaselor, în special ale celor de la picioare, și după textura fină a cărnii. Un miel mai matur are carnea mai închisă la culoare, mai fermă și cu un gust mai intens, potrivită în special pentru preparate lente, cum este stufatul de miel.

Un alt indiciu care poate ajuta la identificarea calității este originea produsului. Eticheta ar trebui să menționeze clar proveniența cărnii, data sacrificării și eventual dacă animalul a fost crescut natural, în regim tradițional. Produsele provenite din surse locale certificate sau ferme bio sunt, de cele mai multe ori, o alegere mai sigură, atât din punct de vedere calitativ, cât și etic.

Prin urmare, dacă îți dorești o masă de Paște reușită și gustoasă, alegerea corectă a cărnii de miel este un prim pas esențial. Gustul autentic începe de la o selecție bine informată și continuă cu metode de gătit potrivite fiecărui preparat.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#miel #Paste #tradiții

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.