Pe data de 9 aprilie, ora 16:00, Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală, în colaborare cu „Șezătoarea Basarabia”, vă invită la vernisajul expoziției „Iscusință și rafinament”, dedicată celor 9 ani de activitate ai Șezătorii Basarabia, o comunitate pasionată de păstrarea și promovarea tradițiilor românești, în special a artei cămășii cu altiță.

Expoziția va cuprinde 21 de costume tradiționale, cu cămăși realizate de membrii Comunității Șezătoarea Basarabia, cât și exemple de probe de execuție a motivelor ornamentale specific cămășii de sărbătoare din Republica Moldova.

Modelele expuse sunt cusute în perioada 2023-2025, reflectând tehnici tradiționale, dar și inovative, utilizate în realizarea acestora. Printre exponate, veți putea admira și probele de cercetare privind proporțiile, cromatica motivelor brodate, dar și tehnicile de cusut folosite pentru a crea câmpuri ornamentale ce decorează cămășile cu altiță. De asemenea, vor fi expuse două cămăși bărbătești, completând diversitatea acestei arte populare.

Șezătoarea Basarabia este o comunitate care s-a înființat în primăvara anului 2016, cu scopul de a crea, revitaliza și salvgarda portul tradițional românesc, fiind un pilon important în promovarea acestuia în Republica Moldova. Membrii comunității au avut un rol esențial în recunoașterea și înscrierea cămășii cu altiță în Lista Reprezentativă UNESCO a patrimoniului cultural imaterial al umanității, pe 1 decembrie 2022, un simbol de identitate culturală pentru România și Republica Moldova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Vă invităm să descoperiți poveștile din spatele fiecărui costum, să învățați despre tradițiile care dăinuie de secole și să celebrați împreună cu Șezătoarea Basarbia cei 9 ani de creativitate și dăruire în promovarea și reactualizarea portului popular.

Locație: Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală;

Data și ora: 9 aprilie, ora 16:00;

Durata expoziției: 9 aprilie – 31 mai 2025.

#expozitie #invitatie #muzeu #tradiții

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.