Forumul Economic Mondial de la Davos, care a început pe 19 ianuarie și se va desfășura până pe 23 ianuarie, se anunță unul tensionat și „fierbinte”, reunind lideri politici și de afaceri de top din întreaga lume, informează CNBC.

Printre participanții confirmați se numără președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, și președintele SUA, Donald Trump, care participă în persoană pentru prima dată în ultimii ani. La Davos sunt prezenți și alți șefi de state și guverne, precum și lideri importanți din mediul de afaceri, inclusiv CEO-ul JP Morgan, Jamie Dimon, și CEO-ul Nvidia, Jensen Huang.

Organizatorii forumului de la Davos spun că vor fi prezenți „aproape de 4.000 de lideri de domenii” plus un număr „record” de 400 de lideri politici, 850 de șefi de companii și 100 pionieri în domeniul tehnologiei.

Potrivit Antena 3 CNN, sunt așteptați să participe în persoană și președintele Emmanuel Macron, prim-ministrul Mark Carney și cancelarul Friedrich Merz.

Guvernul britanic nu a confirmat prezența premierului Keir Starmer, care nu a participat nici anul trecut, dar există informații că el va fi acolo.

Totuși, ediția din acest an este marcată și de absențe notabile. Printre cei care nu participă se numără președintele Chinei, Xi Jinping, precum și dictatorul chinez sau liderii indian și brazilian. De asemenea, Danemarca a anunțat oficial că nu va fi reprezentată, pe fondul tensiunilor legate de discuțiile privind Groenlanda.

Tema centrală a forumului din acest an este „Spiritul Dialogului”, iar agenda include subiecte majore precum geopolitica, tehnologia, inclusiv inteligența artificială, economia globală și schimbările climatice.

Forumul de la Davos rămâne un punct-cheie de întâlnire pentru dezbateri la cel mai înalt nivel privind viitorul cooperării internaționale, direcțiile economiei globale și tensiunile care definesc contextul actual mondial.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Davos 2026

Republica Moldova intenționează să dezvolte în următorii doi ani capacități de stocare a energiei în baterii de până la 1,2 GWh, într-o încercare de a reduce vulnerabilitatea sistemului electric și de a integra volumele tot mai mari de energie produsă de centralele fotovoltaice și eoliene, transmite bani.md.

Ținta a fost anunțată de secretarul de stat al Ministerului Energiei, Carolina Novac. În paralel, autoritățile intenționează să tripleze capacitatea de interconectare electrică a Republicii Moldova până în 2029.

Dezvoltarea sistemelor de stocare devine esențială pe măsură ce în sistem intră tot mai multă energie regenerabilă. Bateriile permit acumularea surplusului de electricitate produs în orele cu soare sau vânt și utilizarea acestuia ulterior, atunci când producția scade, iar consumul crește.

Moldova a depășit deja pragul de 1 GW de capacități regenerabile instalate, cea mai mare parte este reprezentată de centrale fotovoltaice. Creșterea rapidă a producției variabile pune însă presiune pe sistemul electroenergetic și majorează necesarul de capacități pentru echilibrare.

Planurile cu privire la baterii vin și pe fondul dependenței ridicate de energia electrică din exterior. Potrivit estimărilor, aproape 60% din necesarul de electricitate al Republicii Moldova din această iarnă ar urma să fie acoperit din importuri.

O altă componentă a strategiei este extinderea conexiunilor cu sistemul energetic european. Autoritățile vor ca până în 2029 capacitatea de interconectare să fie de aproximativ trei ori mai mare decât în prezent, ceea ce ar permite importul și exportul unor volume mai mari de electricitate și ar crește concurența pe piață.

În această strategie intră și noile linii electrice de înaltă tensiune cu România. Linia Vulcănești–Chișinău este unul dintre proiectele-cheie pentru reducerea vulnerabilității energetice, iar alte interconexiuni sunt planificate pentru consolidarea legăturii directe cu sistemul european.