Tot mai mulți elevi și eleve din țară au acces la spații moderne de învățare și dezvoltare a abilităților digitale. Pentru a oferi oportunități egale de dobândire a cunoștințelor digitale și dezvoltării gândirii creative, la Liceul Teoretic „Mihail Guboglo” din Ceadîr-Lunga a fost deschis un nou Laborator Digital. Această inițiativă a fost posibilă grație susținerii UN Women și Ambasadei SUA în Republica Moldova, în colaborare Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova.

Scopul proiectului este de a contribui la creșterea nivelului de competențe digitale în Republica Moldova și de a încuraja tinerii să fie pregătiți pentru provocările și oportunitățile aduse de viitoarele profesii.

Laboratoarele digitale reprezintă spații de învățare, echipate cu tehnologie de ultimă generație, oferind elevilor și profesorilor posibilitatea de a-și dezvolta abilitățile digitale necesare pentru profesiile viitorului. Fiecare laborator dispune de cinci zone tematice, concepute special pentru a asigura un mediu propice desfășurării cursurilor și dezvoltării aptitudinilor digitale: un spațiu special amenajat pentru profesori, echipat cu birou, ecran mare și tablă interactivă; o zonă dedicată elevilor, dotată cu laptopuri, calculatoare și camere web; o zonă pentru imprimare, destinată materialelor printate; o zonă creativă, amenajată cu o tablă și fotolii, precum și o zonă de depozitare.

Elevii și-au exprimat entuziasmul față de noile posibilități pe care le oferă laboratorul și au fost impresionați de echipamentele și tehnologia de vârf disponibile în laborator.

„În această zonă nu există alte opțiuni pentru studiul materiilor STEM și mulți studenți nu au computere acasă, așa că laboratorul digital a devenit centrul activităților lor extracurriculare, unde ei pot avea acces la programe licențiate, pot învăța limbaje de programare precum Java, CSS, HTML și pot utiliza programe vectoriale, cum ar fi Adobe Illustrator. Înainte, studenții învățau programare pe telefoanele mobile și tablete, iar acum pot folosi un spațiu de laborator digital complet echipat pentru nevoile lor de studiu” – ne-a spus Tatiana Culeva, profesoară inovatoare.

La liceul Teoretic „Mihail Guboglo” învață circa 700 de elevi și eleve, 206 dintre care studiază disciplinele opționale „Tekwill în Fiecare Școală”, iar la evenimentul de deschidere a Laboratorului Digital, aceștia, împreună cu profesorii lor, au prezentat proiectele și produsele tehnologice la care au lucrat în cadrul disciplinelor opționale oferite de program. Printre acestea s-au numărat proiecte de dezvoltare web, programare în C/C++ și design grafic.

„Laboratorul digital reprezintă o resursă valoroasă atât pentru mine, cât și pentru ceilalți colegi și colege. Studiez design grafic și în laborator am posibilitatea de a crea produse vizuale mai complexe și profesionale. De exemplu, am învățat să creez modele 3D, să proiectez logo-uri pentru diferite companii și să realizez animații pentru proiectele mele școlare. O parte importantă a acestui laborator o reprezintă software-ul licențiat pe care îl pune la dispoziție. Acesta m-a ajutat să am acces la instrumente profesionale și să pun ușor în practică ideile mele. În plus, am avut ocazia să văd și să învăț de la alți studenți, ceea ce mi-a oferit o perspectivă mai largă asupra designului și m-a inspirat să-mi îmbunătățesc propria creativitate”, ne-a povestit Marina Corioglo, elevă în clasa a XII-a.

Până în prezent, „Laboratoare Digitale” au fost implementate în 35 de școli din țară, însă scopul este extinderea acesteia, pentru a oferi șanse tuturor elevilor de a beneficia de cunoștințe digitale.

Inițiativa „Laboratoare Digitale” este implementată de programul „Tekwill în Fiecare Școală”, care își propune transformarea educației din Republica Moldova prin dezvoltarea de conținut digital interactiv și introducerea noilor metodologii de predare, precum învățarea mixtă și clasa inversată. Programul include patru module de studiu: inteligență artificială, dezvoltare software, industria creativă și leadership antreprenorial. În prezent, 333 de școli, 50 000 de elevi și 1 000 de cadre didactice fac parte din proiectul „Tekwill în Fiecare Școală”.

Această activitate face parte din proiectul „Crearea oportunităților de reziliență economică a femeilor din comunitățile locale și a femeilor refugiate din Ucraina”, implementat de către Asociația Națională a Companiilor TIC (ATIC) în parteneriat cu UN Women și cu sprijinul financiar al Guvernului SUA.

#Ceadir-Lunga #laboratoare digitale #lansare #liceu #TEKWILL

Unirea cu România ar putea deveni „Planul B” al Republicii Moldova în cazul în care aderarea la Uniunea Europeană este blocată, analizează publicația britanică The Economist, într-un articol dedicat perspectivelor europene ale Republicii Moldova și relației cu România.

Potrivit The Economist, liderii de la Chișinău au început să vorbească tot mai des despre această posibilitate, în condițiile în care Republica Moldova își propune să adere la UE până în 2030. Publicația amintește că președinta Maia Sandu a declarat că ar vota „da” la un referendum privind unirea cu România, în timp ce vicepremierul Eugen Osmochescu a descris această variantă drept „Planul B”.

The Economist îl menționează și pe președintele României, Nicușor Dan, pe care îl descrie drept unionist, alături de mai mulți politicieni români. Publicația subliniază totodată apropierea lingvistică și istorică dintre cele două state, arătând că majoritatea moldovenilor vorbesc română, iar cea mai mare parte a teritoriului actual al Republicii Moldova a făcut parte din România între 1918 și 1940, transmite Calea Europeană.

Aderarea la UE, posibilă până în 2029, dar vulnerabilă politic

În analiza sa, The Economist apreciază că există o posibilitate realistă ca Republica Moldova să îndeplinească până în 2029 condițiile necesare aderării la Uniunea Europeană. În același timp, publicația atrage atenția că procesul ar putea fi blocat din motive politice în state membre precum Franța.

Publicația britanică amintește că legislația constituțională franceză prevede un referendum sau aprobarea cu o majoritate de trei cincimi în ambele camere ale Parlamentului înainte ca Franța să accepte aderarea unor noi state la UE.

În acest context, The Economist evocă inclusiv scenariul în care Marine Le Pen, descrisă drept o politiciană naționalistă de dreapta care se opune extinderii UE, ar putea deveni președinta Franței până în 2029. O eventuală blocare a aderării ar putea crește atractivitatea unei variante pe care publicația o compară cu reunificarea Germaniei: intrarea în UE prin unirea cu un stat vecin care este deja membru.

Sprijinul pentru unire a crescut în Republica Moldova

Potrivit datelor citate de The Economist, aproximativ 70% dintre români susțin unirea cu Republica Moldova, în timp ce în Republica Moldova sprijinul este de aproximativ 40%.

Iulian Groza, directorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, spune pentru publicația britanică faptul că sprijinul pentru unire în Republica Moldova s-a dublat în ultimul deceniu.

The Economist notează că Republica Moldova are aproximativ 2,9 milioane de locuitori, dintre care circa 850.000, inclusiv persoane aflate în străinătate, dețin cetățenia română. Potrivit analizei, obținerea cetățeniei române este în multe cazuri motivată mai degrabă pragmatic decât ideologic, deoarece le permite cetățenilor moldoveni să muncească în UE.

Aceeași perspectivă pragmatică ar putea determina însă o parte dintre moldoveni să considere că renunțarea la independență în favoarea integrării în România le-ar oferi simultan acces la UE și NATO, mai arată The Economist. Publicația amintește că numeroși cetățeni moldoveni cu cetățenie română votează deja la alegerile din România și au contribuit la alegerea lui Nicușor Dan.

Declarațiile de la Chișinău, mesaj pentru Bruxelles

Unirea nu se află în prezent pe agenda imediată, susține Rufin Zamfir, expert român în comunicare, citat de The Economist.

Potrivit acestuia, declarațiile liderilor moldoveni privind unirea trebuie interpretate drept „un mesaj indirect adresat partenerilor europeni”. Dacă perspectiva aderării la UE va fi amânată sau diluată, spune Zamfir, „credibilitatea Planului B crește… [și] devine o variabilă politică pe care Bruxelles-ul nu o poate ignora”.

Transnistria și Găgăuzia, obstacole pentru o eventuală unire

The Economist subliniază că unirea cu România nu ar fi însă un proces simplu. România nu dispune de resursele economice necesare pentru a finanța o reunificare de amploarea celei dintre Germania de Vest și Germania de Est, în timp ce Republica Moldova este o țară săracă și nu controlează Transnistria, regiune separatistă susținută de Rusia.

Un alt obstacol îl reprezintă Găgăuzia. Publicația amintește că un acord din 1994 oferă regiunii autonome, unde populația este în mare parte prorusă, posibilitatea de a-și declara independența în cazul unei uniri a Republicii Moldova cu România.

Totuși, The Economist consideră că aceste probleme nu sunt neapărat imposibil de rezolvat. În contextul actual, Rusia dispune de capacități limitate pentru a sprijini Transnistria sau Găgăuzia, iar aproximativ 70% dintre exporturile Transnistriei sunt deja destinate Europei, în contextul relațiilor comerciale ale Republicii Moldova cu UE.

În cazul Găgăuziei, publicația britanică amintește că cei aproximativ 100.000 de locuitori sunt răspândiți în patru enclave, iar perspectiva unei independențe înconjurate de frontiere ale UE nu ar fi neapărat atractivă.

„O Românie Mare” pentru aderarea la UE

The Economist amintește că Republica Moldova nu este singurul stat din regiune în care există ideea unei unificări. În Albania și Kosovo există, de asemenea, un sprijin majoritar pentru unirea celor două țări.

În timp ce Albin Kurti, premierul interimar al Kosovo, susține fuziunea, premierul Albaniei, Edi Rama, consideră că problema se va rezolva odată cu aderarea ambelor state la UE.

În cazul Republicii Moldova, concluzia analizei The Economist este că unirea cu România rămâne puțin probabilă pe termen scurt, dar nu poate fi exclusă în următorul deceniu dacă perspectiva aderării la UE este blocată sau amânată.

„Este puțin probabil, dar nu de neconceput”, scrie The Economist, evocând scenariul în care, pentru a obține accesul la Uniunea Europeană, Republica Moldova ar putea face loc unei „Românii Mari”.