Miliardarul Elon Musk, care în ultimele zile a avut o serie de mesaje contradictorii în ceea ce privește Ucraina, a anunțat sâmbătă, 15 octombrie curent, într-o postare pe Twitter că s-a răzgândit. Chiar dacă iese în pierdere, își calcă pe inimă și-i va furniza în continuare internet gratis, prin rețeaua sa de mini-sateliți Starlink.

„La naiba …. chiar dacă Starlink încă este în pierdere, iar alte companii obțin miliarde de dolari de la contribuabilii americani, noi vom continua să livrăm gratuit guvernului Ucrainei”, a scris Elon Musk pe Twitter, un mesaj care la o oră de la postare primise zeci de mii de aprecieri și de comentarii.

The hell with it … even though Starlink is still losing money & other companies are getting billions of taxpayer $, we’ll just keep funding Ukraine govt for free

— Elon Musk (@elonmusk) October 15, 2022

De când au ajuns în primăvară în Ucraina, terminalele de internet care folosesc sateliții Starlink lansați de compania SpaceX a lui Elon Musk au fost o sursă vitală de comunicații pentru armata Ucrainei, permițându-i să lupte și rămână conectată chiar și când rețelele de telefonie și internet clasic erau distruse în războiul cu Rusia.

Aproape 20.000 de unități care folosesc sateliții Starlink au fost donate Ucrainei.

În urmă cu două zile, CNN a scris însă că SpaceX a transmis Pentagonului că ar putea sista acest serviciu dacă nu îi va achita câteva zeci de milioane de dolari în fiecare lună. Musk s-a plâns că această operaţiune a costat SpaceX până acum 80 de milioane de dolari, iar suma ar urma să ajungă la peste 120 de milioane de dolari până la sfârşitul acestui an şi la 400 de milioane în următoarele 12 luni.

„Nu mai suntem în situaţia de a putea dona în continuare terminale Ucrainei sau a finanţa terminalele existente pe o perioadă de timp nedefinită”, a scris directorul de vânzări guvernamentale al SpaceX într-o scrisoare adresată Pentagonului în septembrie.

Între documentele trimise de SpaceX Pentagonului şi văzute de CNN se afla şi o cerere directă, nedezvăluită până acum, adresată lui Elon Musk de comandantul armatei ucrainene, Valeri Zalujni, privind încă 8.000 de terminale Starlink.

Ideea că Elon Musk ar putea lăsa Ucraina fără internet a fost cu atât mai credibilă cu cât venea după o altă luare de poziție controversată a celui mai bogat om de pe planetă. Cu câteva zile mai înainte, miliardarul făcuse propriul său „plan de pace” pentru războiul dintre Rusia și Ucraina și propunea ca Kievul să cedeze Crimeea Moscovei.

Imediat, ucrainenii au condamnat vehement o astfel de idee, inclusiv preşedintele Vladimir Zelenski. În Odesa, ucrainenii au acoperit fața lui Elon Musk de pe un panou creat drept mulțumire pentru ajutorul acordat Ucrainei.

#Elon Musk #Starlink #Ucraina

Producătorii de struguri din Republica Moldova se confruntă cu dificultăți în valorificarea recoltei, în timp ce mai multe fabrici de vin din țară, inclusiv unele privatizate cu capital rusesc, sunt în faliment sau nu mai funcționează. În acest context, autoritățile spun că pregătesc noi programe de sprijin pentru sectorul vitivinicol.

Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Eugeniu Osmochescu, a recunoscut în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, că situația este dificilă pentru viticultori și a menționat că, în 2025, la fiecare hectar de viță-de-vie plantat au fost defrișate alte șapte hectare.

„Noi trebuie să dezvoltăm și alte programe de susținere a sectorului”, a declarat acesta, subliniind că sprijinul pentru viticultori trebuie planificat pe termen lung.

Potrivit oficialului, măsurile de susținere ar trebui începute cel puțin în 2027, pentru ca acestea să producă efecte în anul următor, având în vedere ciclul anual al sectorului.

Totodată, acesta a menționat că prețurile la strugurii pentru vin sunt în prezent în jur de 5,5 lei pentru un kilogram în cazul soiurilor roșii, însă producătorii susțin că veniturile obținute nu acoperă cheltuielile.

„Cheltuielile sunt mult mai mari în comparație cu ceea ce se vinde”, a remarcat Osmochescu.

Oficialul a mai spus că Republica Moldova trebuie să-și extindă plantațiile viticole până la aderarea la Uniunea Europeană, în condițiile unei concurențe puternice din partea unor țări cu tradiție în vinificație, precum Franța, Italia, Spania, Portugalia și Germania.