Într-o rezoluție adoptată miercuri, 10 septembrie curent, după discursul privind Starea Uniunii Europene a președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și la o zi după ce președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, s-a adresat Parlamentului European, eurodeputații au criticat intensificarea operațiunilor hibride și încercările de ingerință ale Rusiei înainte de alegerile parlamentare din Republica Moldova din 28 septembrie și au cerut țărilor UE să deschid rapid negocierile de aderare cu Chișinăul.

Textul adoptat cu 490 de voturi pentru, 65 împotrivă și 86 abțineri în cadrul unei sesiuni plenare a Parlamentului European la Strasbourg, subliniază că încercările repetate ale Moscovei de a interveni în procesele democratice ale Republicii Moldova vizează în mod clar să destabilizeze această țară și să o întoarcă de la calea democrației, făcând-o să își revoce deciziile suverane, mai cu seamă cele legate de viitoarea aderare la UE.

Eurodeputații salută angajamentul exemplar al Republicii Moldova față de reformele legate de aderarea la UE și progresele constante înregistrate în acest sens, în pofida provocărilor interne și externe semnificative – inclusiv războiul de agresiune total al Rusiei împotriva Ucrainei și amenințările hibride specifice ale Kremlinului. Aceștia își reafirmă sprijinul de neclintit pentru perspectivele Republicii Moldova de aderare la UE și îndeamnă Consiliul să deschidă rapid negocierile de aderare cu clusterul 1 (elemente fundamentale), ca recunoaștere a progreselor substanțiale înregistrate de Republica Moldova pe calea reformelor esențiale.

Deputații subliniază că viitoarele alegeri parlamentare sunt menite să determine consolidarea democratică a Republicii Moldova și progresele înregistrate în direcția aderării la UE si doresc ca UE să sprijine în continuare țara în asigurarea unui vot liber, corect și transparent. Parlamentul îndeamnă autoritățile naționale, societatea civilă și UE să își îmbunătățească comunicarea strategică, pentru a contracara discursurile false promovate de Rusia. În plus, deputații iau act de contribuția importantă a organizațiilor societății civile la combaterea dezinformării și a influenței răuvoitoare exercitate de actorii politici care se opun reformelor și de agenții Rusiei.

Rezoluția afirmă că reforma cuprinzătoare a sistemului de justiție și lupta împotriva corupției sunt esențiale, atât pentru reziliența Republicii Moldova împotriva ingerințelor străine și a amenințărilor hibride, cât și pentru succesul reformelor democratice și al celor legate de aderarea la UE. Textul recunoaște, de asemenea, eforturile susținute ale Republicii Moldova de a construi un sistem judiciar independent, imparțial, responsabil și profesionist.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a pledat miercuri, în plenul Parlamentului European, pentru accelerarea procesului de extindere, subliniind că viitorul Republicii Moldova, al Ucrainei și al țărilor din Balcanii de Vest este în Uniunea Europeană. La o zi după ce președinta Republicii Moldova Maia Sandu a susținut un discurs solemn de la același pupitru al democrației europene în care a pledat pentru integrarea europeană a țării sale și a Ucrainei, Ursula von der Leyen a răspuns în discursul său anual privind Starea Uniunii Europene cu îndemnul: “Haideți să înfăptuim următoarea reunificare a Europei!“.

Maia Sandu, recurs la istoria extinderii UE: Cele mai multe democrații nu erau depline când au aderat. Nu cerem “scurtături”, dar este o “cursă contra-cronometru” de a ancora țara în UE și a o proteja de Rusia

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a rostit marți în plenul Parlamentului European de la Strasbourg un discurs cu profunde accente istorice și politice, cerând sprijinul ferm al Uniunii Europene pentru accelerarea parcursului european al țării sale, despre care a afirmat că este o „cursă contra-cronometru” de a ancora țara în UE și de a feri de amenințarea rusă, dar o cursă pentru care Moldova nu cere „scurtături”.

Discursul președintei Republicii Moldova în casa democrației europene este menit să stimuleze caracterul decisiv al alegerilor de la finalul acestei luni, să contracareze tacticile hibride ale Rusiei și să favorizeze ireversibilitatea parcursului european.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#aderare #Parlamentul European #rezolutie

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să-și consolideze urgent capacitatea de prevenire și gestionare a dezastrelor, într-un context în care incendiile forestiere, inundațiile și fenomenele meteorologice extreme devin tot mai frecvente și pot lovi simultan mai multe țări. Bruxelles-ul vrea să pună mai mult accent pe anticiparea crizelor, însă finanțarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice rămâne o provocare, scrie Digi24.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să se pregătească pentru o nouă realitate, în care dezastrele naturale sunt tot mai frecvente, mai severe și pot afecta simultan mai multe regiuni.

„Trebuie să fim pregătiți pentru o lume în care evenimentele extreme se produc mai des, în mai multe locuri și în același timp”, a declarat von der Leyen luni, în timpul unei vizite la Centrul European de Intervenție în Situații de Urgență, o unitate din cadrul departamentului de protecție civilă al Comisiei Europene.

Șefa executivului comunitar a subliniat că natura situațiilor de urgență se schimbă, pe măsură ce schimbările climatice favorizează fenomene meteorologice extreme tot mai imprevizibile. În același timp, crizele se pot suprapune și pot depăși capacitatea de intervenție a unei singure țări. Comisia Europeană vrea, prin urmare, să mute accentul de la reacția la dezastre către prevenirea și anticiparea acestora.

Von der Leyen a evidențiat amploarea operațiunilor europene de combatere a incendiilor forestiere din această vară. Mecanismul de protecție civilă al UE a fost activat de 10 ori pentru incendii forestiere începând din aprilie.

Aproape 800 de pompieri au fost prepoziționați în zone cu risc ridicat, iar echipe din 25 de țări au fost mobilizate pe parcursul verii. Începând din luna mai, Europa s-a confruntat cu patru valuri de căldură.

Comisarul european pentru ajutor umanitar și gestionarea crizelor, Hadja Lahbib, a declarat că aproximativ 300.000 de persoane au fost evacuate în această vară din cauza incendiilor forestiere.

„Avem o strategie bună, dar trebuie să intensificăm eforturile, deoarece schimbările climatice nu bat la ușă, ci sunt deja înăuntru. Sunt în Europa; din păcate, suntem continentul care se încălzește cel mai rapid”, a afirmat Lahbib.

Peste 600.000 de hectare au ars

Potrivit Comisiei Europene, în acest an au ars peste 600.000 de hectare în Uniunea Europeană, mai mult decât dublul mediei pe termen lung din ultimele două decenii.

În acest context, von der Leyen susține că simpla mobilizare a resurselor după izbucnirea unui incendiu, a unei inundații sau după producerea unui alt dezastru nu mai este suficientă.

UE vrea ca experiența acumulată în timpul fiecărei crize să fie folosită pentru îmbunătățirea pregătirii și pentru reducerea timpului de reacție la următoarea situație de urgență.

Problema este însă finanțarea. Guvernele europene sunt deja presate să reducă cheltuielile, iar discuțiile privind viitorul buget pe termen lung al UE adâncesc tensiunile. Mai multe state, printre care Germania, Austria, Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Suedia, susțin reducerea bugetului propus pentru perioada 2027–2034.

Comisarul european pentru acțiuni climatice, Wopke Hoekstra, a recunoscut dificultățile financiare, dar a argumentat că investițiile în prevenție sunt mai puțin costisitoare decât reconstrucția după producerea dezastrelor.

„Toate dovezile arată că realizarea investițiilor inițiale este mult mai ieftină decât a fi pur și simplu lovit de incendii, de inundații și apoi a plăti pentru daune. Asta este pur și simplu mult mai costisitor”, a declarat Hoekstra.

De la dezastre naturale la amenințări hibride

Strategia europeană de protecție civilă se schimbă și dintr-un alt motiv: autoritățile trebuie să fie pregătite nu doar pentru dezastre naturale izolate, ci și pentru crize multiple care se desfășoară în același timp.

Inundațiile, incendiile forestiere și alte fenomene meteorologice extreme se pot suprapune cu atacuri cibernetice, acte de sabotaj asupra infrastructurilor critice sau perturbări ale sistemelor energetice și sanitare. Astfel de amenințări „hibride” pot afecta grav viața de zi cu zi fără să semene cu un atac militar convențional.

În acest context, comisarii europeni din statele de pe flancul estic i-au cerut recent Ursulei von der Leyen să ia măsuri urgente în fața amenințărilor rusești tot mai mari la adresa statelor baltice, inclusiv prin numirea unui coordonator de nivel înalt pentru regiune.

În martie 2025, Hadja Lahbib avertiza deja asupra necesității unei coordonări europene mai bune, a unor rezerve de urgență și a unei populații mai reziliente.

Una dintre măsurile propuse vizează pregătirea gospodăriilor pentru situații de criză, astfel încât oamenii să poată face față pe cont propriu timp de cel puțin 72 de ore.

Pentru Bruxelles, provocarea următorilor ani nu mai este doar capacitatea de a interveni după producerea unui dezastru, ci și aceea de a anticipa crizele, de a limita efectele lor și de a se asigura că Europa poate face față unor situații de urgență care se produc simultan în mai multe locuri.