La un an de la moartea lui Alain Delon, la vârsta de 88 de ani, fiul cel mic al actorului, Alain-Fabien Delon (31 de ani), vrea să anuleze unul dintre testamentele tatălui său și i-a dat în judecată pe sora sa Anouchka (34 de ani) și pe fratele său vitreg Anthony (60 de ani).

Potrivit Le Monde, citat de News.ro, vineri, 29 august, Alain-Fabien i-a informat prin intermediul unui executor judecătoresc că le va intenta un proces pentru a anula al doilea testament semnat la Geneva, pe 24 noiembrie 2022. Documentul o desemnează pe Anouchka drept singura moștenitoare a drepturilor morale ale tatălui său.

Primul testament, redactat în 2015, care împarte averea estimată la câteva zeci de milioane de euro – 50% pentru Anouchka și câte 25% pentru cei doi frați – nu este contestat de fiul cel mic.

Chiar dacă Anouchka este singura beneficiară a celui de-al doilea testament, Anthony este, de asemenea, vizat, întrucât legea impune acționarea în instanță a tuturor moștenitorilor și executorilor testamentari.

În plus, Alain-Fabien dorește să anuleze și o donație datată 22 februarie 2023, în favoarea surorii sale, care deține acum 51% din acțiunile companiei Adid (Alain Delon International Distribution) – societatea care gestionează marca și drepturile de imagine ale actorului.

Succesiunea ar putea fi complicată de apariția a doi moștenitori potențiali: Charles și Blanche Boulogne, copiii lui Ari Boulogne – decedat între timp, dar care toată viața a susținut că este fiul lui Alain Delon. Ari, fiul cântăreței germane Nico, a fost crescut de Edith Boulogne, mama actorului, și a depus o cerere de recunoaștere a paternității.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Cei doi copii ai săi au inițiat separat proceduri de filiație, ceea ce ar putea „face din ei invitați surpriză în moștenire”, a explicat pentru BFMTV Laurence Pieau, coautoare a volumului „Les derniers jours du Samouraï”.

Curtea de Apel din Poitiers urmează să pronunțe o decizie pe 25 septembrie. Anthony, Anouchka și Alain-Fabien Delon se opun însă recunoașterii paternității, care ar putea schimba radical situația succesiunii.

#Alain Delon #avere #razboi

Parlamentul a aprobat, cu 54 de voturi, instituirea stării de urgență în sectoarele energetic și hidrologic din Republica Moldova pentru o perioadă de 60 de zile. Aceasta va intra în vigoare la 26 septembrie.

Declararea stării de urgență are drept scop prevenirea penuriei de combustibili și asigurarea continuității furnizării energiei electrice, gazelor naturale și agentului termic. De asemenea, măsurile vizează gestionarea deficitului hidrologic din bazinele fluviilor Nistru și Prut și asigurarea alimentării cu apă potabilă, securizarea nodurilor vitale de captare a apei și atenuarea impactului economic asupra consumatorilor vulnerabili în perioada de toamnă-iarnă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că, șefa statului a declarat anterior că Republica Moldova se confruntă cu riscuri atât în ceea ce privește aprovizionarea cu energie, cât și situația resurselor de apă. Potrivit Maiei Sandu, țara este puternic dependentă de importuri, iar pe piețele internaționale au crescut prețurile și au apărut probleme de aprovizionare.

Prețul de referință al gazelor pe piața europeană a depășit 83 de euro pentru un MWh, echivalentul a aproximativ 1.000 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. În același timp, cotațiile la motorină au trecut de 1.500 de dolari pentru o tonă, pe fondul reducerii disponibilității produselor petroliere.

Maia Sandu a menționat și perturbările rutelor internaționale de transport al gazelor lichefiate, inclusiv situația din strâmtorile Hormuz și Bab al-Mandab, precum și atacurile asupra infrastructurii petroliere din regiune.

O altă problemă este situația hidrologică. Potrivit președintei, aportul de apă în lacul de acumulare Novodnestrovsk a ajuns la un nivel foarte scăzut. În perioada 1–20 septembrie, debitul de intrare a fost, în medie, de 23 de metri cubi pe secundă, față de aproximativ 100–120 de metri cubi pe secundă în mod obișnuit pentru această perioadă.

În același timp, Republica Moldova și-a majorat capacitatea de producere a energiei din surse regenerabile. Potrivit șefei statului, ponderea acesteia în consumul total a crescut de la 3% la aproximativ 22%, iar capacitatea de stocare a ajuns la 210 MWh. Pentru acoperirea orelor de vârf ar fi necesară însă o capacitate de 600–1.000 MWh.

În urma ședinței CNS, autoritățile au stabilit mai multe măsuri pentru pregătirea sezonului rece. Printre acestea se numără elaborarea unor planuri pentru diferite scenarii de criză, asigurarea capacităților de import și a unor rute alternative pentru energia electrică, precum și utilizarea, în regim de urgență, a interconexiunilor de 110 kV cu România.

De asemenea, autoritățile vor urmări maximizarea capacității comerciale la frontiera dintre România și Republica Moldova și vor crea rezerve de echipamente și piese de schimb pentru intervenții în cazul unor avarii. Sunt prevăzute și asigurarea stocurilor necesare de gaze, precum și constituirea treptată a unor stocuri de urgență de produse petroliere.

În prezent, în Republica Moldova este instituită stare de alertă în sectorul energetic și în domeniul hidrologic. Măsura a fost prelungită recent cu 30 de zile, pe fondul riscurilor energetice și al secetei.

Pentru sezonul rece 2026–2027, Guvernul a aprobat anterior un plan care include 52 de măsuri și scenarii pentru asigurarea continuității aprovizionării cu energie electrică, gaze, energie termică și produse petroliere.