Un băiat de zece ani a fost la un pas de a se îneca sâmbătă, 25 aprilie, în râul Nistru. Minorul a fost salvat la timp de un bărbat de 30 de ani din Bender, care se plimba prin apropiere.

Acesta a observat copilul alergând spre apă, iar la scurt timp băiatul a sărit în râu și a început să se înece. Inițial, bărbatul a încercat să-l ajute de pe mal, întinzându-i o creangă, însă distanța și panica minorului au făcut imposibilă salvarea în acest mod. În cele din urmă, tânărul a intrat în apă și a reușit să-l scoată la mal. Copilul era conștient, dar dezorientat și nu răspundea la întrebări.

La scurt timp, la fața locului au intervenit oamenii legii, alertați de martori. Aceștia l-au urcat pe minor într-o autospecială și au încercat să-l încălzească, schimbându-i hainele ude. Ulterior, echipajul medical l-a învelit într-o pătură și l-a transportat la spital. Diagnosticat cu sindrom de înec, copilul a fost internat în secția de reanimare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Mai târziu, autoritățile au stabilit că victima este o persoană cu dizabilități din Parcani și plecase singur la plimbare după ce se juca în curtea casei. În prezent, minorul se află sub supraveghere medicală, iar viața sa este în afara oricărui pericol.

#inec #minor salvat #Nistru

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a transmis o Adresare-Apel oficială, însoțită de o analiză juridică extinsă, autorităților, prin care denunță modul în care se desfășoară „amalgamarea normativă” a unităților administrativ-teritoriale.

Demersul vine în urma a zeci de sesizări primite de la primării membre ale CALM, care reclamă că au primit notificări unilaterale prin care li se impune includerea în anumite „clustere”, fără consultare, cu doar câteva zile la dispoziție pentru răspuns. CALM consideră termenul imposibil de respectat, întrucât legislația în vigoare prevede câteva etape ,convocarea consiliului local, consultare publică, avizare, care necesită mult mai mult timp.

Potrivit organizației, procesul afectează deopotrivă localitățile care au parcurs deja, cu bună-credință, etapa amalgamării voluntare potrivit Legii nr. 225/2023, dar și primăriile de sine stătătoare, care dispun de populație, bază fiscală și capacitate administrativă proprie. În ambele cazuri, localitățile primesc unități administrativ-teritoriale alipite fără oameni, fără bani și fără instituții, iar responsabilitatea rămâne integral pe umerii primăriilor existente.

„Primăriile au fost puse în fața unei alegeri care nu este o alegere: ori te amalgamezi «voluntar» și primești finanțare, ori ești amalgamat oricum și nu primești nimic. Condiționarea banilor publici de conformare contravine direct articolului 9 din Carta Europeană a Autonomiei Locale”, a precizat Viorel Furdui, director executiv al CALM.

Guvernul a reacționat ulterior, susținând că a comunicat transparent și consecvent despre etapele reformei administrației publice locale, atât despre amalgamarea voluntară, cât și despre etapa normativă, iar primarii și aleșii locali au fost informați și consultați pe tot parcursul procesului.

„Prin urmare, pregătirea opțiunilor de reorganizare, prezentarea acestora autorităților locale și desfășurarea consultărilor nu înseamnă că Guvernul decide reorganizarea teritoriului. Decizia juridică finală aparține Parlamentului și va produce efecte numai prin adoptarea legii organice corespunzătoare. Formula juridică poate fi rezumată clar: Guvernul analizează, fundamentează, consultă și propune, iar Parlamentul decide și legiferează”, precizează purtătorul de cuvânt al Guvernului.