Percheziții și rețineri la Universitatea de Stat Educație Fizică și Sport (USEFS). Un student al instituției s-a adresat cu denunț la CNA împotriva decanului și șefului de catedră a facultății Kinetoterapie, după ce angajații instituției ar fi pretins de la el o mită de 1000 de euro. Tânărul a comunicat că cei doi i-ar fi cerut banii pentru a-l ajuta să susțină examenele restante, teza de licență și să oprească procesul de exmatriculare.

Potrivit materialelor acumulate, studentul ar fi fost înmatriculat în anul 2018, urmând studiile timp de doi ani.

„Din 2020, acesta însă nu s-a mai prezentat la ore, urmând să fie exmatriculat. Într-o discuție cu decanul și șeful catedrei, studentul ar fi primit asigurări că problema poate fi rezolvată contra unei sume de 1000 de euro. Din spusele denunțătorului, decanul și șeful catedrei i-ar fi spus că ar avea influență asupra altor lectori și că-i pot determina să-i dea note suficiente la examenele din anii de studii 3 și 4, dar și la examenele de stat”.

Conform responsabililor de caz, în baza denunțului, CNA și procurorii anticorupție au pornit o urmărire penală pentru trafic de influență.

„A fost autorizată transmiterea, sub control, a 800 de euro din suma pretinsă, iar, cu puțin timp în urmă, cei doi angajați ai USEFS au fost reținuți pentru 72 de ore. În prezent, au loc și alte acțiuni de urmărire penală”.

De menționat că, orice persoană se prezumă a fi nevinovată, până la pronunțarea unei decizii definitive și irevocabile de judecată.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#CNA #decan #denunt #USEFS

Inteligența artificială ar putea îmbunătăți productivitatea europeană cu aproximativ 1% pe parcursul a cinci ani, însă riscă și să accentueze inegalitățile, să suprasolicite rețelele electrice și să sporească dependența de tehnologia străină, cu excepția cazului în care guvernele statelor membre aprofundează integrarea economică, susține Fondul Monetar Internațional (FMI), transmite hotnews.ro.

Într-un raport pregătit pentru reuniunea informală a miniștrilor de Finanțe din Uniunea Europeană, care a avut loc la Dublin în 18 și 19 septembrie, FMI precizează că beneficiile și costurile asociate inteligenței artificiale (AI) ar putea fi distribuite inegal între țări, regiuni și categorii de lucrători. De asemenea, raportul subliniază că finalizarea pieței unice a UE ar contribui la o distribuție mai echilibrată a adoptării IA și a beneficiilor acesteia în interiorul blocului comunitar.

Documentul FMI repetă îngrijorările exprimate anterior de fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, precum și de Comisia Europeană, potrivit cărora fragmentarea piețelor europene de capital, energie și muncă frânează investițiile și inovarea.

60% dintre angajații marilor economii sunt expuși

FMI estimează că aproximativ 60% dintre lucrătorii din economiile europene avansate ocupă posturi cu o expunere mare pe AI.

Deși unii ar putea deveni mai productivi datorită instrumentelor bazate pe AI, alții riscă să-și piardă locurile de muncă pe măsură ce sarcinile repetitive sunt automatizate, în special în sectoarele unde AI tinde mai degrabă să înlocuiască forța de muncă, decât să o completeze.

Raportul menționează că centrele de date din Europa consumă deja aproximativ 3% din energia electrică a continentului, iar cererea de electricitate va crește semnificativ pe măsură ce utilizarea AI se extinde. Marile centre tehnologice, precum Frankfurt, Londra, Amsterdam, Paris și Dublin, se numără printre zonele cele mai expuse, aglomerările de centre de date punând deja presiune asupra rețelelor electrice locale. Pentru a remedia această situație, UE ar trebui să investească în infrastructura electrică transfrontalieră și să aprofundeze integrarea pieței europene de energie, recomandă FMI.

De asemenea, documentul avertizează că Europa riscă să creeze o nouă dependență strategică, având în vedere dominația SUA și a Chinei în dezvoltarea modelelor de AI.

Potrivit FMI, Europa va avea nevoie de investiții semnificative în propria industrie de AI pentru a evita dependența de tehnologia străină. Totodată, raportul sugerează că beneficiile AI ar putea fi distribuite inegal atât între statele membre, cât și în interiorul acestora.

Se preconizează că economiile mai avansate vor beneficia disproporționat de pe urma acestei tehnologii, fiind mai bine pregătite și mai expuse la Inteligența Artificială.