În preajma sărbătorilor de Paști angajații Inspectoratul General pentru Situații de Urgență desfășoară tradițional „Campania de prevenire a incendiilor și situațiilor de risc în perioada sărbătorilor Pascale”. Scopul activităților ține de informarea și prevenirea asupra situațiilor de risc a responsabililor, fețelor bisericești, dar și enoriașilor, care se vor afla de „Noaptea Învierii” în bisericile din țară.

Așadar, salvatorii și pompierii în comun cu responsabilii Agenției pentru supraveghere tehnică atenționează oamenii despre riscul utilizării lumânărilor aprinse în incinta lăcașelor de cult, dar și despre riscul blocării căilor de evacuare în caz de situații excepționale.

Conform analizei efectuate, în perioada anilor 2018-2022, s-a constat că în lăcașele de cult pericolul de izbucnire a incendiilor este provocat de faptul suprasolicitării rețelelor electrice și scăderii prudenții slujitorilor lăcașurilor de cult și a enoriașilor, precum și lăsarea fără supraveghere a focului deschis.

În acest sens angajații IGSU recomandă responsabililor să respecte cu strictețe regulile antiincendiare, în special în „Noaptea Învierii”.

„În vederea prevenirii incendiilor se interzice suprasolicitarea circuitelor electrice prin conectarea mai multor consumatori decât cei prevăzuți pentru instalația respectivă. Sobele și coșurile de fum la biserici și mănăstire trebuie să fie verificate și exploatate conform regulilor de securitate. De asemenea, persoanele sunt rugate să utilizeze cu prudența maximă focul deschis, lumânările și candelele, care trebuie să fie amplasate în locuri special amenajate”, spun responsabilii.

Potrivit IGSU, în perioada anilor 2018-2022 s-au produs 21 de incendii la obiectivele de cult din localitățile republicii.

Acțiunile de prevenire a situațiilor de urgență în perioada sărbătorilor de Sfintele Paști, sunt desfășurate anual de IGSU în toate regiunile țării. În acest an în urma măsurilor de prevenire a situaţiilor de urgență și excepționale au fost instruite 3457 persoane responsabile și slujitori a lăcașelor privind minimalizarea riscului de producere a situațiilor de urgență, regulile de apărarea împotriva incendiilor și acţiunile în cazul producerii acestora, fiind vizitate 1555 lăcașe de cult a diferitor confesiuni religioase.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#IGSU #lacase sfinte #recomandări #sarbatori pascale

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.