Lâncezeala este boala anului 2021! Dacă e să ne uităm peste definiția acestui cuvânt, putem vedea că se explică prin stare de moleșeală trupească și sufletească, lipsa de activitate și chef de viață. Cu siguranță ai simțit și tu asta, măcar o dată în ultimul an.

În al doilea an al pandemiei de coronavirus, termenul de„languishing” sau în traducere, „lâncezeală” are toate șansele să descrie starea emoțională a omenirii în 2021, așa cum l-a numit renumitul psiholog Adam Grant, într-un articol publicat în 2021 în The New York Times. Psihologul a explicat că „lâncezeala” este un sentiment de a te simți „blocat” și de a avea un gol în viața ta. „Se simte ca și cum îți încurci zilele, ca și cum ai privi viața ta printr-un geam aburit și ai vedea-o în ceață”, a explicat Grant în articolul din New York Times.

Care sunt simptomele?

Simptomele pot fi unice pentru fiecare persoană, dar includ:

Un sentiment de blocare sau senzația că viața a stagnat
Sentimente de gol
Lipsa de motivație
Un sentiment de rău mintal (lipsa generală de bunăstare)

Termenul „languishing” provine de la cercetătorii internaționali, iar sociologul Dr. Corey Keyes spune că este o stare clinică trecută cu vederea anterior. Cercetătorii și-au bazat concluziile pe trei studii separate realizate în Africa de Sud. Studiile susțin ideea că stările de languishing există chiar dacă nu a fost identificată vreo boală mentală, cum ar fi depresia, subliniază verywellhealth.com.

Participanții au răspuns la întrebări despre obiectivele, relațiile și perspectiva lor asupra vieții. Descoperirile sugerează că absența unei tulburări mentale diagnosticabile nu echivalează întotdeauna cu sănătatea mintală și bunăstarea. Cu toate acestea, autorii studiului notează că este nevoie de mai multe cercetări.

Un studiu internațional pe aproape 10 mii de persoane din 78 de țări a evaluat răspunsul participanților la stres, depresie și alți factori legați de COVID. Participanții și-au raportat răspunsurile la restricțiile COVID și modul în care au făcut față schimbărilor drastice ale vieții, muncii, călătoriilor și relațiilor.

În general, răspunsurile au indicat că majoritatea dintre ei au început cu un nivel moderat de sănătate mintală. Rezultatele studiului sugerează că, în medie, aproximativ 10% dintre oameni lâncezeau după lockdown-ul COVID. Mulți aveau niveluri scăzute de sănătate mintală asociate cu probleme financiare. Printre aceste probleme se numără imposibilitatea de a obține provizii pentru a le satisface nevoile de bază.

Cum luptăm cu lâncezeala?

Efectele languishing pot trece neobservate atunci când nu există semne clare de depresie sau alte boli mintale, scrie și BBC. Există pași pe care îi puteți lua pentru a fi proactiv și pentru a vă proteja bunăstarea mentală.

Alocați-vă timp pentru a vă cufunda într-o activitate pe placul vostru!
Evitați comportamente precum verificarea obsesivă a e-mailului sau schimbarea sarcinilor prea des!
Stabilește-ți câteva obiective clare!
Practică activități fizice!
Interacționează cu oamenii dragi!

#boala anului 2021 #lâncezeală #languishing

Numărul incidentelor cu drone în spațiul aerian al Republicii Moldova a crescut semnificativ în ultimele luni, fiind înregistrate inclusiv cazuri soldate cu explozii. Potrivit Centrului pentru Comunicare Strategică și Contracarare a Dezinformării, fiecare astfel de incident este urmat de valuri de propagandă menite să mute atenția de la agresorul real.

Printre tacticile de manipulare utilizate se numără inversarea vinei, prin care agresorul acuză victima de comportamentul de care el însuși este vinovat, amplificări de tip „copy-paste”: răspândirea rapidă și în masă a aceluiași text, prin copiere și distribuire repetată pe rețelele sociale, forumuri sau platforme de chat, gruparea nemulțumirilor: punerea într-un coș comun a mai multor nemulțumiri, alături de subiectul dronelor, pentru a intensifica trăirile emoționale și pentru a bloca gândirea critică a publicului.

„Valurile concertate de propagandă urmăresc să intimideze populația, să sporească sentimentul de insatisfacție față de acțiunile sau inacțiunile autorităților, să submineze eforturile de consolidare a capacității de apărare, să diminueze sprijinul pentru Ucraina, să inoculeze frica și să influențeze opinia publică în vederea abandonării parcursului european pentru a “recăpăta” o siguranță falsă. Istoria ne arată că, dacă te supui fricii, Rusia nu se oprește, ci își intensifică presiunea și intimidarea.

Aceasta ne mai demonstrează că lipsa capacității naționale de apărare este mult mai costisitoare pentru stat, societate, și la nivel individual, de cetățean, atunci când se declanșează agresiunea împotriva sa, decât investițiile constante în propria capacitate de apărare. Investițiile în apărare fie descurajează agresorul, fie oferă mijloace de apărare și, în consecință, o protecție mai bună a infrastructurii naționale. Nu în ultimul rând, istoria recentă ne oferă multiple exemple când Rusia încalcă neutralitatea unui stat, adoptată prin lege și recunoscută pe plan internațional”, se arată în comunicatul emis de Centrul pentru Comunicare Strategică și Contracarare a Dezinformării.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Spațiul aerian al Republicii Moldova este survolat tot mai frecvent de drone rusești, incidente similare fiind raportate și în România, Polonia și țările baltice. În același timp, au fost semnalate cazuri de utilizare neautorizată a dronelor de către agenți ruși în apropierea unor obiective de infrastructură critică din state ale Uniunii Europene, precum Germania, Belgia și Danemarca.

#drone #Moldova #spatiu aerian