Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

„Lâncezeala”, boala anului 2021! Cu siguranță ai avut și tu aceste stări pe parcursul pandemiei

29 Dec. 2021, 13:15
 // Categoria: Life // Autor:  Realitatea.md
29 Dec. 2021, 13:15 // Life //  Realitatea.md

Lâncezeala este boala anului 2021! Dacă e să ne uităm peste definiția acestui cuvânt, putem vedea că se explică prin stare de moleșeală trupească și sufletească, lipsa de activitate și chef de viață. Cu siguranță ai simțit și tu asta, măcar o dată în ultimul an.

În al doilea an al pandemiei de coronavirus, termenul de„languishing” sau în traducere, „lâncezeală” are toate șansele să descrie starea emoțională a omenirii în 2021, așa cum l-a numit renumitul psiholog Adam Grant, într-un articol publicat în 2021 în The New York Times. Psihologul a explicat că „lâncezeala” este un sentiment de a te simți „blocat” și de a avea un gol în viața ta. „Se simte ca și cum îți încurci zilele, ca și cum ai privi viața ta printr-un geam aburit și ai vedea-o în ceață”, a explicat Grant în articolul din New York Times.

Care sunt simptomele?

Simptomele pot fi unice pentru fiecare persoană, dar includ:

  1. Un sentiment de blocare sau senzația că viața a stagnat
  2. Sentimente de gol
  3. Lipsa de motivație
  4. Un sentiment de rău mintal (lipsa generală de bunăstare)

Termenul „languishing” provine de la cercetătorii internaționali, iar sociologul Dr. Corey Keyes spune că este o stare clinică trecută cu vederea anterior. Cercetătorii și-au bazat concluziile pe trei studii separate realizate în Africa de Sud. Studiile susțin ideea că stările de languishing există chiar dacă nu a fost identificată vreo boală mentală, cum ar fi depresia, subliniază verywellhealth.com.

Participanții au răspuns la întrebări despre obiectivele, relațiile și perspectiva lor asupra vieții. Descoperirile sugerează că absența unei tulburări mentale diagnosticabile nu echivalează întotdeauna cu sănătatea mintală și bunăstarea. Cu toate acestea, autorii studiului notează că este nevoie de mai multe cercetări.

Un studiu internațional pe aproape 10 mii de persoane din 78 de țări a evaluat răspunsul participanților la stres, depresie și alți factori legați de COVID. Participanții și-au raportat răspunsurile la restricțiile COVID și modul în care au făcut față schimbărilor drastice ale vieții, muncii, călătoriilor și relațiilor.

În general, răspunsurile au indicat că majoritatea dintre ei au început cu un nivel moderat de sănătate mintală. Rezultatele studiului sugerează că, în medie, aproximativ 10% dintre oameni lâncezeau după lockdown-ul COVID. Mulți aveau niveluri scăzute de sănătate mintală asociate cu probleme financiare. Printre aceste probleme se numără imposibilitatea de a obține provizii pentru a le satisface nevoile de bază.

Cum luptăm cu lâncezeala?

Efectele languishing pot trece neobservate atunci când nu există semne clare de depresie sau alte boli mintale, scrie și BBC. Există pași pe care îi puteți lua pentru a fi proactiv și pentru a vă proteja bunăstarea mentală.

  1. Alocați-vă timp pentru a vă cufunda într-o activitate pe placul vostru!
  2. Evitați comportamente precum verificarea obsesivă a e-mailului sau schimbarea sarcinilor prea des!
  3. Stabilește-ți câteva obiective clare!
  4. Practică activități fizice!
  5. Interacționează cu oamenii dragi!

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.