Nestle, Danone și Lactalis, cele mai mari trei companii producătoare de lactate la nivel mondial, au retras de pe piață loturi de lapte praf pentru sugari, în mai multe țări, din cauza suspiciunilor de contaminare cu cerulidă toxică, scrie EuroNews. Retragerile vizează formule pentru sugari considerate premium, după ce analizele au indicat prezența cerulidei, o toxină asociată cu bacteria „Bacillus cereus”, care poate provoca simptome digestive precum vărsături, diaree și dureri abdominale.

Potrivit informațiilor disponibile, sursa contaminării ar fi legată de un singur furnizor chinez de ulei ARA (acid arahidonic), ingredient esențial utilizat în producția laptelui praf pentru sugari. Lactalis este cea mai recentă companie care a anunțat o astfel de măsură, retrăgând șase loturi de lapte praf pentru sugari marca Picot, distribuite în 18 țări. Produsele vizate se află în vânzare din luna ianuarie 2025 și au termen de expirare martie 2027.

„La primirea notificării și în paralel cu analizele solicitate furnizorului ingredientului în cauză, LNS (Lactalis Nutrition Santé) a inițiat imediat teste la un laborator independent acreditat pentru a evalua produsele potențial afectate”, a declarat compania.

Reprezentanții Lactalis au precizat că înțeleg îngrijorarea pe care aceste informații o pot genera în rândul părinților și au subliniat că, până în prezent, autoritățile franceze nu au raportat plângeri sau acuzații legate de consumul produselor respective. În cazul Danone, retragerea este mai limitată. La solicitarea Autorității Alimentare din Singapore, un singur lot de lapte praf, produs în Thailanda, a fost confiscat înainte de a ajunge pe piață.

„Toate produsele noastre sunt fabricate conform unor standarde stricte de siguranță alimentară și calitate și sunt supuse unor teste riguroase înainte de a părăsi fabricile noastre”, a transmis compania.

Reprezentanții Danone au mai adăugat că „toate verificările confirmă că produsele sunt sigure și respectă pe deplin cerințele internaționale și locale și nu au fost identificate încălcări sau abateri legate de Bacillus cereus”.

Nestle a fost prima companie care a inițiat retrageri, după depistarea unei contaminări într-una dintre fabricile sale din Olanda. Măsura a vizat formule pentru sugari distribuite în peste 60 de țări, fiind una dintre cele mai ample retrageri din istoria companiei. Retragerea voluntară a afectat mai multe mărci cunoscute, inclusiv SMA, Beba, Guigoz și Alfamino.

„Siguranța produselor și bunăstarea tuturor bebelușilor rămân prioritatea noastră principală”, a transmis Nestle.

Compania a precizat că înțelege îngrijorările părinților și că se angajează să ofere informații clare și sprijin pe parcursul procesului de retragere. Cu toate acestea, organizații pentru protecția consumatorilor au pus sub semnul întrebării transparența procedurilor, anunțând intenția de a depune plângeri legale împotriva Nestlé, invocând probleme de trasabilitate și întârzieri în informarea publicului.

Potrivit unei anchete realizate de Foodwatch Netherlands, Nestle ar fi recunoscut existența problemei la începutul lunii decembrie 2025, însă anunțurile publice privind retragerea produselor au fost făcute abia în ianuarie 2026.

„De ce am aflat abia în ianuarie 2026 că retragerea de pe piață a laptelui praf pentru sugari din cauza prezenței Bacillus cereus a afectat în cele din urmă șaizeci de țări?”, a declarat Nicole van Gemert, directoarea Foodwatch Netherlands.

Nestle a transmis, în final, că până în prezent nu au fost confirmate cazuri de îmbolnăvire asociate cu produsele vizate de retragere.

Nestlé avertizează părinții și retrage lapte praf pentru bebeluși

#contaminare #lapte praf #nestlé #sugari #toxine

Asociații FLYONE au declanșat o procedură internațională de soluționare a diferendului investițional împotriva autorităților Republicii Moldova. Compania aeriană a confirmat informația pentru BANI.MD, pe fondul conflictului izbucnit după ce autoritățile au dispus schimbarea controlului asupra companiei.

„La această etapă putem confirma că asociații FLYONE au declanșat procedura de soluționare a diferendului investițional, contra autorităților Republicii Moldova, în cadrul unui arbitraj internațional”, se arată în răspunsul FLYONE pentru BANI.MD.

Potrivit informațiilor apărute anterior, pretențiile înaintate statului ar depăși jumătate de miliard de dolari SUA, iar procedura s-ar desfășura în Uniunea Europeană. FLYONE nu a confirmat însă valoarea pretențiilor și nici nu a oferit, deocamdată, detalii despre tribunalul arbitral sau temeiurile concrete ale cererii.

Conflictul dintre asociații FLYONE și autorități a escaladat după decizia din 22 iunie 2026 a Consiliului pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului (CEIISS), prin care a fost refuzată aprobarea investițiilor și s-a dispus schimbarea controlului asupra companiei în termen de 90 de zile. Decizia a venit după o verificare care a durat aproape 11 luni.

Unul dintre punctele sensibile ale cazului îl reprezintă baza juridică utilizată de autorități. Decizia CEIISS s-a sprijinit inclusiv pe articolul 6 litera b) din Legea nr. 174/2021, care făcea trimitere la Legea securității statului nr. 618/1995. Aceasta fusese însă abrogată odată cu intrarea în vigoare a noii Legi nr. 249/2025 privind securitatea națională.

FLYONE a contestat, pe 24 iulie, deciziile CEIISS și ale Agenției Servicii Publice, cerând anularea acestora și suspendarea măsurilor restrictive. Printre argumentele invocate de companie se numără tocmai utilizarea unei norme care făcea trimitere la legea abrogată în octombrie 2025.

La mai puțin de o lună după decizia împotriva FLYONE, Parlamentul a intervenit asupra legislației. Un amendament al deputatului PAS Radu Marian, datat 17 iulie, a eliminat din Legea nr. 174/2021 trimiterea la actul normativ abrogat.

Modificarea a fost atașată unui proiect de lege care viza inițial instalarea sistemelor fotovoltaice, stocarea energiei și reglementările din construcții. Proiectul a fost votat pe 23 iulie, promulgat pe 5 august și publicat în Monitorul Oficial pe 6 august.

În argumentarea amendamentului, Marian menționa explicit necesitatea intervenției „ținând cont de abrogarea Legii securității statului nr. 618/1995, care nu mai produce efecte juridice”.

Noua formulare nu a înlocuit însă simplu vechea referință cu una la Legea nr. 249/2025. Din articol a fost eliminată trimiterea la o definiție legală concretă, iar formularea privind acțiunile care prezintă un „pericol deosebit pentru securitatea statului” a fost înlocuită cu una mai largă, referitoare la „acțiuni sau inacțiuni care prezintă un pericol pentru securitatea statului”.

Ministerul Infrastructurii recunoscuse anterior că decizia în cazul FLYONE făcea trimitere la o lege abrogată, dar a susținut că fundamentarea rămâne valabilă, întrucât noua legislație reglementează același domeniu.

Modificarea legislativă ulterioară nu stabilește însă în mod automat legalitatea deciziei din 22 iunie. Acest aspect urmează să fie tranșat în instanță în raport cu legislația aflată în vigoare la momentul emiterii actului.

Declanșarea procedurii de arbitraj internațional deschide acum un al doilea front în disputa dintre fondatorii FLYONE și statul Republica Moldova.

#autoritati #FLYONE #Republica Moldova