Laptele vegetal este o alternativă a laptelui de origine animală și este folosit, cel mai adesea, de către persoanele care au intoleranță la lactoză sau de către vegetarieni. Sortimentele de lapte vegetal pentru cafea sunt variate – de la cel de soia (bine cunoscut) la cel de cocos, migdale, orez sau ovăz – toate fiind apreciate pentru cremozitate și pentru că nu schimbă atât de mult gustul cafelei cu lapte obișnuit.

Dacă sunteți consumatori de lapte vegetal însă doriți să obțineți o băutură la fel de gustoasă ca cea cu lapte de vacă atunci este indicat să folosiți laptele de ovăz deoarece este similar cu cel de vacă, atât ca și gust cât și constistență. Laptele de ovăz de spumează foarte bine și este cremos, fiind folosit adesea pentru băuturile pe bază de cafea ce conțin și lapte.

Laptele vegetal se folosește la fel ca cel de vacă, poate fi spumat și adăugat în cafea pentru a va bucura de un cappuccino sau un latte gustos și cremos iar dacă este folosit corect, acesta nu schimbă absolut deloc gustul și aroma cafelei.

Cum alegem laptele vegetal pentru cafea?

În primul rând, laptele vegetal pentru cafea trebuie ales în funcție de preferințe și de gusturile fiecăruia deoarece fiecare sortiment de lapte vegetal are un gust diferit care poate schimba ușor aroma cafelei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Totuși, care este cel mai potrivit lapte vegetal pentru cafea? Deoarece foarte multe persoane care au intoleranță la lactoză sunt nevoite să înlocuiască laptele de vacă cu unul vegetal, acestea își doresc să bea un cappuccino sau un latte la fel de bun ca unul preparat cu lapte obișnuit.

Pentru a vă bucura de un cappuccino/latte sau macchiato cremos și bun, asemănător cu cel preparat cu un lapte de origine animală, atunci recomandarea este să folosiți lapte de ovăz, migdale sau orez. Laptele vegetal folosit trebuie să fie unul de calitate deoarece pentru cappuccino aveți nevoie de un lapte care să aibă și o parte grasă pentru a putea forma spumă.

Laptele de soia pentru cafea

Gustul laptelui de soia nu influențează și nu schimbă foarte mult aroma cafelei iar drep urmare acesta este unul din cele mai folosite tipuri de lapte vegetal pentru cafea. Laptele de soia este o alternativă populară și apreciată pentru laptele de vacă datorită conținutului de proteine și a faptului că se spumează aproape la fel de bine ca un lapte de vacă.

Laptele de migdale pentru cafea

Laptele de migdale devine din ce în ce mai popular și poate fi găsit atât în variantă îndulcită cât și fără zahăr/îndulcitori. Acest tip de lapte este ușor amărui iar unele persoane chiar aleg varianta de lapte îndulcit, în funcție de tipul de băutură pe care vor să îl prepare. Laptele de migdale potențează aroma cafelei însă nu poate forma un strat de spumă la fel de dens ca în cazul laptelui de soia.

Laptele de cocos pentru cafea

Laptele de cocos are un conținut bogat de grăsimi sănătoase fiind un lapte cremos și dens, perfect pentru a obține o spumă densă pentru un cappuccino sau latte. Acesta are un gust dulceag cu o aromă pronunțată de cocos și oferă cafelei un gust exotic de care o să vă bucurați fără a fi nevoiți să mai adăugați zahăr sau alte arome. Deși laptele de cocos formează o spumă densă aceasta nu rezistă la fel de mult ca cea obținută dintr-un lapte cu grăsimi de origine animală.

Laptele de ovăz pentru cafea

Laptele de ovăz are multe beneficii deoarece nu conține grăsimi saturate în schimb are un conținut ridicat de proteine, fibre și nu necesită adaos de zahăr. Aroma laptelui de ovăz este asociată în mod evident cu gustul grâului, un gust neted și ușor aromat, preferat de foarte mulți băutori de cafea cu lapte vegetal.Textura laptelui de ovăz este cremoasă și formează o spumă densă însă, la fel ca în cazul tuturor sortimentelor de lapte vegetal, aceasta nu rezistă foarte mult timp. Pentru a savura un cappuccino spumos preparat cu lapte vegetal este ideal să îl consumați imediat. Aici puteți vedea cum se prepară un latte în mod corect pentru a vă bucura de toată aroma cafelei.

Lapte de caju pentru cafea

Laptele de caju începe, încet încet, să devină popular însă prețul acestuia este mai mare în comparație cu alte tipuri de lapte vegetal pentru cafea.

Acest tip de lapte vegetal are un gust dulceag în mod natural și nu necesită adaos de zahăr. De asemenea, se spumează foarte bine, cu bule mari însă spuma nu este foarte densă.

Lapte de orez pentru cafea

Laptele de orez este o opțiune perfectă pentru băutorii de cafea cu lapte dar care au intoleranță la lactoză sau alergii la migdale/soia. Acesta este un tip de lapte ușor, nu are un gust deosebit și nu modifică deloc aroma și gustul cafelei. Laptele de orez nu „excelează” atunci când trebuie spumat însă este o alternativă bună a laptelui de vacă.

Beneficiile laptelui vegetal pentru cafea

Lactatele vegetale au multiple beneficii pentru sanatate și sunt prezente în toate cafenelele sau restaurantele. Fie că sunt alese din cauza unor probleme de sănătate sau pur și simplu fac parte dintr-un stil de viață, acestea sunt foarte apreciate. În funcție de tipul de lapte vegetal ales, acesta poate schimba ușor gustul cafelei însă cel care nu schimbă deloc aroma cafelei este laptele de orez. Spuma laptelui vegetal este densă și oferă cremozitate băuturilor de tipul cappuccino sau latte.

#cafea #lapte vegetal

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.