Larisa Miculeț, consiliera Maiei Sandu pentru relații cu cetățenii, pleacă din funcție. Oficiala va prelua mandatul de șefă interimară a misiunii diplomatice a Moldovei în Irlanda.

Anunțul a fost făcut de funcționară pe rețelele de socializare. Miculeț a notat că pentru ea a fost onoare să activeze în echipa Maiei Sandu.

„Uneori însă, viața te readuce exact acolo unde poți contribui mai mult, într-o etapă importantă pentru țară.
La un an după revenirea mea în Republica Moldova, voi merge din nou, pentru o perioadă, în Irlanda, în calitate de șef interimar al misiunii diplomatice a Republicii Moldova, într-un context deosebit de important — viitoarea Președinție a Irlandei la Consiliul Uniunii Europene.

Revin într-o țară cu care Republica Moldova a construit, în ultimii ani, un parteneriat bilateral solid și dinamic, beneficiind totodată de un sprijin politic important pentru agenda noastră europeană.
Împreună cu echipa Ambasadei și a MAE, voi continua să contribui la consolidarea dialogului și coordonării dintre autoritățile Republicii Moldova și cele irlandeze, în sprijinul obiectivelor europene ale țării noastre. În următoarele luni, în Irlanda vor fi luate decizii importante pentru regiunea noastră și pentru viitorul european al Republicii Moldova. Pentru a fi auziți, este nevoie ca mesajul nostru să ajungă la cei mai importanți factori de decizie, iar relațiile construite în timp și încrederea reciprocă pot conta enorm în astfel de momente.

Am în spate aproape douăzeci de ani de activitate în cadrul MAE. Am exercitat cu rezultate bune mandatele de Ambasador în Israel, Cipru și Irlanda, precum și funcția de Reprezentant Adjunct la Misiunea Permanentă a Republicii Moldova pe lângă ONU, la New York. Toate aceste experiențe îmi oferă astăzi pregătirea necesară pentru a contribui acolo unde este cea mai mare nevoie pentru țară. Experiența acumulată în calitate de Consilier prezidențial mi-a oferit o perspectivă mai profundă asupra priorităților și mecanismelor prin care este promovată politica externă a Republicii Moldova și sunt convinsă că aceasta va conta mult în etapa care urmează. Am acceptat această responsabilitate cu recunoștință, responsabilitate și cu dorința sinceră de a continua să contribui acolo unde pot fi de cel mai mare folos”, a transmis Miculeț.

Larisa Miculeț a devenit consiliera Maiei Sandu în mai 2025. Confirm administrației prezidențiale, funcționara „are o carieră vastă și diversă în serviciul public, cu o experiență de peste patru decenii în domeniul juridic și diplomatic. Înainte de această numire, a ocupat funcția de Ambasadoare Extraordinară și Plenipotențiară a Republicii Moldova în Irlanda”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#consiliera #demisie #Irlanda #Larisa Miculeț #Maia Sandu

Forțele NATO s-ar putea confrunta cu o penurie de combustibil pentru avioane într-un eventual război în Europa, întrucât tranziția statelor către energie curată și reducerea capacităților de rafinare a petrolului au creat vulnerabilități periculoase, avertizează un nou studiu elaborat într-un centru din cadrul blocului militar, citat de Politico.

Publicat în septembrie, acest material arată că, în cazul unui conflict major în următorul deceniu – ce ar implica Rusia, statele europene membre NATO și eventualele forțe de sprijin din America de Nord – necesarul de combustibil pentru aeronavele Alianței ar depăși rezervele disponibile.

Avertismentul vine în contextul în care războiul hibrid și campaniile de sabotaj orchestrate de Rusia în ultimele luni au accentuat temerile privind o înfruntare directă cu Moscova. Deși statele membre alocă bugete de miliarde de euro pentru achiziția de aeronave, tancuri, rachete și drone, autorii cercetării subliniază că limitările privind combustibilul ar putea deveni principalul obstacol în calea unei rezistențe eficiente în fața inamicului, transmite Antena3CNN.

„Din perspectiva pregătirii militare, accesul la combustibil este de o importanță majoră. NATO are nevoie de surse de energie sigure pentru a asigura descurajarea și apărarea. De multe ori, aceste necesități de apărare colectivă impun ca armata să aibă prioritate”, a declarat un oficial militar de rang înalt din cadrul alianței.

Tranziția la energia curată lovește în armată

Cercetătorii NATO atribuie o parte din responsabilitatea pentru penurie politicilor de decarbonizare adoptate de UE și de țările aliate. Aceste politici au creat stimulente de piață pentru energia regenerabilă, accelerând în paralel închiderea rafinăriilor de petrol pe care armata se bazează pentru constituirea stocurilor. Astfel, statele NATO din Europa rămân cu un deficit de motorină și combustibil pentru avioane.

„Raportul a fost difuzat la un nivel destul de înalt în cadrul NATO. Urgența acestui raport și aspectele prezentate sunt, fără îndoială, motivate de contextul geopolitic actual”, a declarat un purtător de cuvânt al Centrului de Excelență NATO pentru Securitate Energetică, în cadrul căruia a fost elaborat studiul.

Datele furnizate de FuelsEurope și de Comisia Europeană arată că, din 2009 și până în prezent, aproximativ un sfert din rafinăriile de petrol de pe continent s-au închis. A dispărut astfel o capacitate de rafinare de milioane de barili pe zi, iar Europa a rămas cu doar aproximativ 70 de unități operaționale capabile să producă combustibil pentru avioane.

Oficial european, întrebat ce poate face NATO pentru a-și spori capacitatea de rafinare: „Bună întrebare”

Întrebat ce ar putea face NATO pentru a-și spori capacitatea de rafinare, un oficial european de rang înalt din domeniul securității a comentat că este „o întrebare bună”, care rămâne însă fără răspuns.

Politico notează, în context, un demers coordonat de Bruxelles pentru a consolida capacitatea de rafinare a blocului comunitar, capacitate care a scăzut cu 10% în ultimii 20 de ani.

Acest lucru are implicații pentru sectorul apărării, după cum a semnalat luna trecută Dan Jørgensen, comisarul european pentru energie.

Studiul pleacă de la scenariul în care războiul începe prin activarea Articolului 5, în urma unui atac al Rusiei

Noul studiu reflectă concluziile independente ale centrului NATO și nu politica oficială a Alianței. Cu sediul în Lituania, la Vilnius, această entitate furnizează date strategice și operaționale statelor membre.

„Sistemul își atinge limitele în scenariul pe care l-am modelat: un conflict de amploare în Europa, declanșat prin invocarea Articolului 5 și care implică o desfășurare semnificativă de forțe din America de Nord. În cel mai pesimist scenariu plauzibil, nicio măsură de restricționare a consumului civil nu va putea echilibra sistemul începând cu jumătatea anilor 2030, fără o intervenție suplimentară. Chiar și în cazul rechiziționării totale a stocurilor civile, ar rămâne un deficit de 4,7 milioane de tone de combustibil pentru aviație”, au avertizat autorii.

Potrivit acestora, deficitul ar putea ajunge la 50 de milioane de tone până în 2050.

Articolul 5 din Tratatul NATO stipulează că un atac împotriva unui stat membru NATO este considerat un atac împotriva tuturor membrilor.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a reiterat îngrijorările exprimate în raport, în marja Adunării Generale a Națiunilor Unite de la New York, recunoscând că Alianța este preocupată de lipsa rafinăriilor în eventualitatea unui război cu Rusia.

Studiul semnalat de Politico arată că potențiala criză poate fi evitată, cu condiția ca NATO să adopte schimbări urgente. Acestea ar presupune ca guvernele aliate să mențină capacitățile de rafinare, să extindă rezervele strategice de combustibil, să accelereze producția de combustibili alternativi pentru aviație, să diversifice sursele de import și să optimizeze consumul militar de combustibil printr-o eficiență sporită.