Laurenția Filipschi, directoarea executivă a organizației Junior Achievement Moldova, expertă în educație antreprenorială și management.

Doamna Filipschi, vă rugăm să ne vorbiți despre misiunea și obiectivele acestui proiect?

EU4YOUTH „Dezvoltare mai bună prin antreprenoriat social”, este un proiect planificat a fi implementat în perioada august 2023 – iulie 2025 în Georgia, Republica Moldova și Ucraina. Proiectul a fost dezvoltat în contextul necesităţii creșterii gradului de conștientizare a importanţei antreprenoriatului social, dezvoltării abilităților și aptitudinilor pentru tineri și în vederea construirii unui ecosistem funcțional în care întreprinderile sociale pot crește.

Proiectul va avea sprijin financiar din partea Uniunii Europene, Ministerului Afacerilor Externe al Lituaniei şi al Agenției Centrale pentru Managementul Proiectelor.

Obiectivul de bază al acestuia constă în îmbunătățirea cooperării între instituțiile de învățământ, întreprinderi și populație, organizații locale, conducând la creșterea calității programelor de antreprenoriat social, precum și la îmbunătățirea accesibilității la educație și asigurarea competențelor relevante pe piața muncii pentru tineri.

Care este aportul partenerilor și părților interesate din proiect?

Acest proiect va încuraja cooperarea și coordonarea între părțile cheie interesate din domeniu. Prin intermediul Junior Achievement Europe și We Share Forward, tinerii participanţi în proiect vor avea acces la rețele și resurse internaționale din domeniu. Toate întreprinderile sociale vor fi mentorate de către voluntari de afaceri/antreprenori sociali şi vor primi sprijin suplimentar, finanțare de lansare, vizibilitate și oportunități de creare de rețele pentru a dezvolta și crește în continuare. Junior Achievement Lituania va contribui la transferarea bunelor practici din domeniu.

La nivel național, în Georgia, Republica Moldova și Ucraina se vor crea focus grupuri naționale formate din factori de decizie, întreprinderi locale, antreprenori sociali, intermediari financiari și donatori internaționali și organizatii ale societății civile.

Colaborarea între organizații de tip similar din diferite regiuni va duce la dezvoltarea

legăturilor puternice, promovarea inițiativelor comune și cooperarea continuă în diferite regiuni. Proiectul propus se va alinia domeniului de aplicare al apelului în promovarea cooperării internaționale și construirea de parteneriate între organizații care lucrează activ pentru a oferi tinerilor abilitățile necesare și cunoștințe pentru a asigura participarea activă a tinerilor în societate.

Ce contribuții va aduce beneficiarilor acest proiect?

În primul rînd ne dorim ca antreprenoriatul social să joace un rol proeminent în stimularea creșterii economice viitoare și facilitarea realizării Agendei Green Deal.

Sperăm să reuşim, prin intermediul proiectului, să stimulăm crearea de locuri de muncă pentru grupurile deservite și subreprezentate ale societății şi care se confruntă cu anumite dezavantaje/riscuri, cu prioritate acordată femeilor, migranților, refugiaților, etc.

Astfel:

2100 de tineri (700 per țară de implementare) vor avea acces la studii privind antreprenoriatul social și dezvoltarea abilităților antreprenoriale, de asemenea vor primi Certificatul de Competenţă Antreprenorială (ESP);
210 întreprinderi sociale urmează a fi create (70 pe țară);
Un Kit de training și marketing digital privind antreprenoriatul social disponibil pentru educatori și organizații locale;
Un program Pre-Accelerator şi acordarea de sprijin nefinanciar (asistență tehnică, incubație și consolidarea capacităților), precum și acces potențial la finanțare ulterioară și investitori de impact pentru tineri care au dezvoltat efectiv o întreprindere socială va fi asigurat la sfârșitul proiectului;
Cel puțin 45 de întreprinderi sociale (450 de tineri) vor fi înscrise în Pre-accelerator (15 pe țară).

Ce va urma după implementarea proiectului EU4YOUTH?

Pentru a mobiliza tinerii în crearea de soluții inovatoare care să combată provocările Green Deal, proiectul va contribui la integrarea conceptului de durabilitate a mediului și rezistență la climă ca parte a curriculumului de formare.

În plus, va oferi întreprinderilor sociale instrumentul de evaluare a impactului lor social și de mediu, urmărind beneficiile pentru tranziția digitală și ecologică. Curricula va pune accent pe planificarea şi proiectarea unei creșteri orientate către durabilitate și promovarea creării de proiecte care să abordeze sărăcia energetică, să îmbunătățească sănătatea și bunăstarea cetățenilor, asigurarea conservării biodiversității, etc. Proiectul va beneficia, de asemenea, de integrarea Intel® AI4Youth, un program modular cu conținut captivant și experiențial, bazat pe software deschis.

Doamna Filipschi vă mulțumim și mult succes cu EU4YOUTH!

#antreprenori #idei #proiect

Unirea cu România ar putea deveni „Planul B” al Republicii Moldova în cazul în care aderarea la Uniunea Europeană este blocată, analizează publicația britanică The Economist, într-un articol dedicat perspectivelor europene ale Republicii Moldova și relației cu România.

Potrivit The Economist, liderii de la Chișinău au început să vorbească tot mai des despre această posibilitate, în condițiile în care Republica Moldova își propune să adere la UE până în 2030. Publicația amintește că președinta Maia Sandu a declarat că ar vota „da” la un referendum privind unirea cu România, în timp ce vicepremierul Eugen Osmochescu a descris această variantă drept „Planul B”.

The Economist îl menționează și pe președintele României, Nicușor Dan, pe care îl descrie drept unionist, alături de mai mulți politicieni români. Publicația subliniază totodată apropierea lingvistică și istorică dintre cele două state, arătând că majoritatea moldovenilor vorbesc română, iar cea mai mare parte a teritoriului actual al Republicii Moldova a făcut parte din România între 1918 și 1940, transmite Calea Europeană.

Aderarea la UE, posibilă până în 2029, dar vulnerabilă politic

În analiza sa, The Economist apreciază că există o posibilitate realistă ca Republica Moldova să îndeplinească până în 2029 condițiile necesare aderării la Uniunea Europeană. În același timp, publicația atrage atenția că procesul ar putea fi blocat din motive politice în state membre precum Franța.

Publicația britanică amintește că legislația constituțională franceză prevede un referendum sau aprobarea cu o majoritate de trei cincimi în ambele camere ale Parlamentului înainte ca Franța să accepte aderarea unor noi state la UE.

În acest context, The Economist evocă inclusiv scenariul în care Marine Le Pen, descrisă drept o politiciană naționalistă de dreapta care se opune extinderii UE, ar putea deveni președinta Franței până în 2029. O eventuală blocare a aderării ar putea crește atractivitatea unei variante pe care publicația o compară cu reunificarea Germaniei: intrarea în UE prin unirea cu un stat vecin care este deja membru.

Sprijinul pentru unire a crescut în Republica Moldova

Potrivit datelor citate de The Economist, aproximativ 70% dintre români susțin unirea cu Republica Moldova, în timp ce în Republica Moldova sprijinul este de aproximativ 40%.

Iulian Groza, directorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, spune pentru publicația britanică faptul că sprijinul pentru unire în Republica Moldova s-a dublat în ultimul deceniu.

The Economist notează că Republica Moldova are aproximativ 2,9 milioane de locuitori, dintre care circa 850.000, inclusiv persoane aflate în străinătate, dețin cetățenia română. Potrivit analizei, obținerea cetățeniei române este în multe cazuri motivată mai degrabă pragmatic decât ideologic, deoarece le permite cetățenilor moldoveni să muncească în UE.

Aceeași perspectivă pragmatică ar putea determina însă o parte dintre moldoveni să considere că renunțarea la independență în favoarea integrării în România le-ar oferi simultan acces la UE și NATO, mai arată The Economist. Publicația amintește că numeroși cetățeni moldoveni cu cetățenie română votează deja la alegerile din România și au contribuit la alegerea lui Nicușor Dan.

Declarațiile de la Chișinău, mesaj pentru Bruxelles

Unirea nu se află în prezent pe agenda imediată, susține Rufin Zamfir, expert român în comunicare, citat de The Economist.

Potrivit acestuia, declarațiile liderilor moldoveni privind unirea trebuie interpretate drept „un mesaj indirect adresat partenerilor europeni”. Dacă perspectiva aderării la UE va fi amânată sau diluată, spune Zamfir, „credibilitatea Planului B crește… [și] devine o variabilă politică pe care Bruxelles-ul nu o poate ignora”.

Transnistria și Găgăuzia, obstacole pentru o eventuală unire

The Economist subliniază că unirea cu România nu ar fi însă un proces simplu. România nu dispune de resursele economice necesare pentru a finanța o reunificare de amploarea celei dintre Germania de Vest și Germania de Est, în timp ce Republica Moldova este o țară săracă și nu controlează Transnistria, regiune separatistă susținută de Rusia.

Un alt obstacol îl reprezintă Găgăuzia. Publicația amintește că un acord din 1994 oferă regiunii autonome, unde populația este în mare parte prorusă, posibilitatea de a-și declara independența în cazul unei uniri a Republicii Moldova cu România.

Totuși, The Economist consideră că aceste probleme nu sunt neapărat imposibil de rezolvat. În contextul actual, Rusia dispune de capacități limitate pentru a sprijini Transnistria sau Găgăuzia, iar aproximativ 70% dintre exporturile Transnistriei sunt deja destinate Europei, în contextul relațiilor comerciale ale Republicii Moldova cu UE.

În cazul Găgăuziei, publicația britanică amintește că cei aproximativ 100.000 de locuitori sunt răspândiți în patru enclave, iar perspectiva unei independențe înconjurate de frontiere ale UE nu ar fi neapărat atractivă.

„O Românie Mare” pentru aderarea la UE

The Economist amintește că Republica Moldova nu este singurul stat din regiune în care există ideea unei unificări. În Albania și Kosovo există, de asemenea, un sprijin majoritar pentru unirea celor două țări.

În timp ce Albin Kurti, premierul interimar al Kosovo, susține fuziunea, premierul Albaniei, Edi Rama, consideră că problema se va rezolva odată cu aderarea ambelor state la UE.

În cazul Republicii Moldova, concluzia analizei The Economist este că unirea cu România rămâne puțin probabilă pe termen scurt, dar nu poate fi exclusă în următorul deceniu dacă perspectiva aderării la UE este blocată sau amânată.

„Este puțin probabil, dar nu de neconceput”, scrie The Economist, evocând scenariul în care, pentru a obține accesul la Uniunea Europeană, Republica Moldova ar putea face loc unei „Românii Mari”.