Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

Lavrov compară situația actuală cu criza rachetelor cubaneze, cel mai apropiat moment de un război nuclear SUA-URSS

31 Oct. 2022, 08:59
 // Categoria: În Lume // Autor:  Redacția Realitatea
31 Oct. 2022, 08:59 // În Lume //  Redacția Realitatea

Ministrul de externe al președintelui Vladimir Putin, Serghei Lavrov, a spus că speră că președintele SUA, Joe Biden, își va aminti criza rachetelor cubaneze din 1962 în abordarea războiului din Ucraina, relatează Reuters.

Invazia Ucrainei de către Rusia a declanșat cea mai mare confruntare între Moscova și Occident de la criza din Cuba, când Uniunea Sovietică și Statele Unite au fost aproape de un război nuclear.

Atunci, președintele american John Kennedy a descoperit că liderul sovietic Nikita Hrușciov a desfășurat rachete nucleare în Cuba după invazia eșuată din Golful Porcilor (o încercare a exilaților cubanezi, susținută de SUA, de a răsturna regimul comunist, dar care a fost dejucată de Cuba), iar SUA au trimis rachete nucleare în Italia și Turcia.

Într-un interviu pentru un documentar al televiziunii de stat ruse despre criza rachetelor, ministrul de externe Serghei Lavrov a spus că există asemănări între criza din Cuba din 1962 și războiului din Ucraina, în mare parte pentru că Rusia este acum amenințată de armele occidentale în Ucraina.

„Sper că în situația de astăzi, președintele Joe Biden va avea mai multe oportunități de a înțelege cine dă ordine și cum. Această situație este foarte tulburătoare. Diferența este că în îndepărtatul 1962, Hrușciov și Kennedy și-au găsit puterea de a da dovadă de responsabilitate și înțelepciune, iar acum nu vedem o asemenea bunăvoință din partea Washingtonului și a sateliților săi”, a spus Lavrov.

Un purtător de cuvânt al Consiliului Național de Securitate al Casei Albe a refuzat să comenteze declarațiile lui Lavrov, dar a subliniat comentariile anterioare despre menținerea liniilor de comunicare deschise cu Moscova.

Principalii generali americani și ruși au purtat discuții telefonice luni pentru prima dată din mai, la o zi după ce miniștrii apărării din SUA și Rusia au vorbit pentru a doua oară în trei zile după ce nu au mai vorbit din mai. Pe 27 octombrie 1962, lumea s-a apropiat de război nuclear când un căpitan de submarin sovietic a vrut să lanseze o armă nucleară după ce Marina SUA a aruncat grenade antisubmarin în jurul submarinului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Ulterior, Kennedy a fost de acord în secret să retragă toate rachetele din Turcia astfel ca și Hrușciov să retragă toate rachetele din Cuba. Criza a fost „dezamorsată”, deși a devenit un simbol al pericolelor rivalității dintre superputeri în Războiul Rece.

Președintele Vladimir Putin motivează conflictul din Ucraina, printre altele, prin respingerea de către Occident a îngrijorărilor Rusiei cu privire la securitatea Europei post-sovietice și, în special, extinderea alianței militare NATO spre est.

Statele Unite și aliații săi europeni spun că îngrijorările Rusiei sunt exagerate și nu pot justifica invazia unui fost vecin sovietic ale cărui granițe le-a recunoscut Moscova după prăbușirea Uniunii Sovietice din 1991. Ucraina spune că va lupta până când îi va alunga pe toți rușii de pe teritoriul său. Întrebat ce ar trebui să facă Rusia acum în actuala criză, Lavrov a spus:

„Pregătirea Rusiei, inclusiv a președintelui Vladimir Putin, pentru negocieri rămâne neschimbată”.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.