Curs valutar
  • EUR
    19.9714
    -0.0025%
  • USD
    17.2301
    -0.314%
  • RUB
    0.2025
    -1.4815%
  • RON
    3.8104
    0.0262%
  • UAH
    0.3852
    -0.3115%

Toate știrile

18 august 2026

Lavrov, cu o primă reacție, după ce Kievul a folosit rachete ATACMS pentru a ataca Rusia: „Se dorește escaladarea”

19 Nov. 2024, 19:00
 // Categoria: În Lume // Autor:  Elena Putregai
19 Nov. 2024, 19:00 // În Lume //  Elena Putregai

Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat marţi, 19 noiembrie curent, că atacul Ucrainei asupra regiunii Briansk din Rusia cu rachete ATACMS furnizate de SUA este un semnal clar că Occidentul doreşte să escaladeze conflictul din Ucraina, relatează Reuters. „Faptul că (rachete) ATACMS au fost folosite în mod repetat în regiunea Briansk peste noapte este, desigur, un semnal că se doreşte escaladarea”, a declarat Lavrov reporterulor la Rio de Janeiro, unde participă la summitul G20.

„Fără americani, este imposibil să fie folosite aceste rachete de înaltă tehnologie, aşa cum preşedintele Putin a spus în mod repetat”, a arătat Lavrov.

Putin a declarat pe 12 septembrie că aprobarea occidentală pentru astfel de lovituri ucrainene ar însemna „implicarea directă a ţărilor NATO, a Statelor Unite şi a ţărilor europene în războiul din Ucraina”, deoarece infrastructura militară şi personalul NATO ar trebui să fie implicate în stabilirea ţintelor şi lansarea rachetelor.

Rusia a declarat la fel marţi că Ucraina a tras şase rachete ATACMS de fabricaţie americană în regiunea sa vestică Briansk. Lavrov a mai spus că „speră” ca noua doctrină nucleară a Moscovei, în care preşedintele Vladimir Putin a extins situaţiile în care poate recurge la un atac nuclear, „va fi citită cu atenţie”.

„În noaptea de 19 noiembrie 2024, unități ale Forțelor Armate ale Ucrainei, în cooperare cu alte componente ale Forțelor de Apărare, au provocat pagube asupra arsenalului centrului logistic 1046 din zona orașului Karacev, regiunea Briansk, din Federația Rusă. Începând cu ora 02:30 a nopții respective, în zona obiectivului au fost înregistrate 12 explozii secundare și detonări. Distrugerea depozitelor cu muniție pentru armata ocupanților ruși pentru a opri agresiunea armată a Federației Ruse împotriva Ucrainei va continua”, a anunțat Statul Major al Armatei Ucrainei marți, într-o postare pe Facebook.

Președintele rus, Vladimir Putin, a semnat mai devreme un decret care aprobă modificarea doctrinei nucleare a Federației Ruse. Noua variantă a acestui document permite Rusiei să răspundă cu arme nucleare în cazul în care teritoriul său e atacat chiar și cu armament convențional, inclusiv de către un stat non-nuclear, informează agenția rusă Tass.

„Principiul de bază al doctrinei este că armele nucleare reprezintă o măsură extremă pentru protejarea suveranității țării. În același timp, ca urmare a creșterii noilor amenințări și riscuri militare, Rusia avea nevoie să-și clarifice parametrii în baza cărora poate apela la utilizarea de arme nucleare”, conform Tass.

Astfel, Rusia va considera un atac asupra teritoriului său, de către un stat non-nuclear, dar cu sprijinul unei puteri nucleare, drept „un atac comun”, care va putea declanșa din partea Moscovei un contraatac nuclear. Reacția Moscovei vine ca urmare a deciziei SUA de a permite Ucrainei să folosească rachete ATACMS americane pentru a lovi ținte din interiorul Federației Ruse.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

17 Aug. 2026, 22:43
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
17 Aug. 2026, 22:43 // Slider //  Ana Panaguța

Europenii ar putea primi gaze naturale dintr-un zăcământ submarin de lângă Cipru începând cu martie 2028, a declarat ministrul cipriot al energiei, Michael Damianos, informează știrileprotv.ro.

Războiul din Ucraina și instabilitatea din Orientul Mijlociu determină Europa să caute surse alternative, iar Mediterana de Est devine o opțiune viabilă, transmit AP și ekathimerini.com.

Companiile TotalEnergies (Franța) și Eni (Italia) au decis luna trecută să exploateze zăcământul Cronos, de pe coasta de sud a Ciprului. Ar fi o premieră ca gaze din estul Mediteranei să ajungă pe piața europeană.

Conducta de la Cronos către Egipt (105 km distanță) va fi construită în 18 luni, iar gazele vor fi procesate la Damietta și lichefiate pentru transport naval către Europa. Costul proiectului este de aproximativ 2 miliarde de dolari, jumătate din estimările pentru alte zăcăminte, datorită apropierii de infrastructura existentă.

Cronos are peste 84,95 de miliarde de metri cubi de gaze, dar aproximativ 20% ar putea fi utilizate pentru nevoile interne ale Egiptului. Damianos a subliniat că veniturile pentru Cipru nu vor fi uriașe, dar importanța constă în debutul producției.

Șase zăcăminte de gaze lângă Cipru

Cronos este unul dintre cele șase zăcăminte descoperite în zona economică exclusivă a Ciprului. Două dintre acestea, Glaucus și Pegasus, dezvoltate de ExxonMobil și QatarEnergy, ar putea începe producția până în 2033. ExxonMobil plănuiește să își extindă explorările în zonă.

Un alt zăcământ, Aphrodite, de 158,57 miliarde de metri cubi, descoperit acum 15 ani, urmează să primească o decizie finală de dezvoltare în vara lui 2027, de la un joint-venture condus de Chevron. O parte din Aphrodite se află în apele israeliene, iar un arbitru va decide procentul cuvenit Israelului până luna viitoare.

Ciprul promovează și un proiect de interconectare electrică cu Europa (Great Seas Interconnector), susținut de investitorul francez Meridiam, care ar conecta Ciprul și Israelul la rețeaua europeană. Proiectul este însă blocat de birocrație legată de costuri, întrucât estimarea inițială de 2,2 miliarde de dolari ar putea fi depășită. UE a alocat deja 760 de milioane de dolari, iar Ciprul ar putea suporta până la 63% din costuri, ceea ce ar duce la creșterea prețurilor la energie. Se caută investiții private suplimentare pentru a reduce această povară.

Neptun Deep, aproape de debut în România

În România se fac pregătiri pentru punerea în producție a proiectului Neptun Deep, care include platforma offshore, 3 sisteme submarine, 10 sonde de producție – 4 deja forate în Pelican Sud și 6 în curs pe Domino – și stația de măsurare și control al gazelor de la țărm, din Tuzla.

„România va deveni cel mai mare produc, oferă bigger stage în UE” spune Christina Verchere, CEO OMV Petrom.

Producția anuală este estimată la aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale, adică aproape dublează producția actuală. Asta ar putea duce și la scăderea prețurilor, mai ales în contextul în care acum gazul e mai scump din cauza războiului din Iran.

Aristotel Jude, Romgaz: „Cred că după ce prețul administrat va expira după aprilie 2027, împreună cu curgerea gazelor din Neptun va asigura o ofertă superioară cererii, ceea ce nu va duce la altceva decât la formarea unui preț corect pentru consumatorul casnic și pentru cei industriali.”

De anul viitor, cei doi parteneri, Romgaz și OMV Petrom, vor comercializa separat cantitățile de gaz, împărțite în mod egal, iar prioritate ar urma să aibă România.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!