Banca Națională a Moldovei (BNM) și întreprinderea de stat MOLDATSA concentrează peste jumătate dintre salariile de peste 50.000 de lei din sectorul public, potrivit unei analize prezentate de premierul Vasile Tofan, realizată pe baza datelor Serviciului Fiscal de Stat pentru aproximativ 40.000 de angajați din 125 de instituții și întreprinderi publice.

Datele arată că 439 de persoane, echivalentul a 1,1% din totalul angajaților analizați, încasează salarii nete de peste 50.000 de lei, iar 152 de persoane au remunerații care depășesc 80.000 de lei pe lună.

În fruntea clasamentului după numărul angajaților cu salarii de peste 50.000 de lei se află Banca Națională a Moldovei, cu 124 de persoane, dintre care 61 încasează peste 80.000 de lei lunar. Pe locul doi se situează MOLDATSA, cu 102 angajați remunerați cu peste 50.000 de lei, dintre care 60 depășesc pragul de 80.000 de lei.

Urmează ANRE, cu 36 de salarii de peste 50.000 de lei și șase de peste 80.000 de lei, Energocom, cu 24 de salarii care depășesc 50.000 de lei și unul de peste 80.000 de lei, precum și Agenția de Guvernare Electronică, unde 12 angajați câștigă peste 50.000 de lei.

Dacă este analizată salariul median net, clasamentul este condus de ANRE, cu 43.981 de lei, urmată de MOLDATSA – 43.200 de lei, Energocom – 36.964 de lei, Agenția de Guvernare Electronică – 32.500 de lei și Banca Națională a Moldovei – 30.341 de lei.

Analiza Guvernului mai arată că 85,8% dintre angajații din instituțiile analizate au salarii nete sub 20.000 de lei, iar salariul median în întregul sector analizat este de aproximativ 9.000 de lei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#BM #salarii

Impasul SUA în conflictul său cu Iranul și invazia Rusiei în Ucraina au scos în evidență limitele marilor puteri, a declarat secretarul general al Națiunilor Unite, Antonio Guterres, informează marți EFE, citat de Agerpres.ro.

Într-un interviu acordat Financial Times, publicat marți, Guterres – al cărui mandat este la final, după un deceniu la conducerea ONU – a descris o lume care se reconfigurează în contextul declinului hegemoniei SUA, ascensiunii noilor puteri și experiențelor conflictelor începute din proprie inițiativă.

”Este timpul ca marile puteri să înțeleagă limitele puterii lor. Dacă ne uităm la evenimentele recente, capacitatea marilor puteri de a-și impune voința sau forța în diverse situații a fost sever limitată”, a subliniat el.

”Uitați-vă ce s-a întâmplat cu Rusia și Ucraina”, a spus el, referindu-se la invazia din 2022, despre care Moscova a estimat că va dura doar câteva zile.

”Uitați-vă ce s-a întâmplat cu Statele Unite și Iranul”, a adăugat Guterres, menționând că Washingtonul se aștepta ca Teheranul să capituleze după atacul din februarie, dar șase luni mai târziu regimul iranian rezistă și a închis Strâmtoarea Ormuz.

”Marile puteri trebuie să înțeleagă că lucrurile s-au schimbat; importanța diferitelor țări a variat”, a subliniat Guterres, considerând că aceste eșecuri sunt parte a tranziției de la ordinea condusă de SUA după Războiul Rece la o lume multipolară.

Fostul prim-ministru portughez, în vârstă de 77 de ani, nu a acordat prea mult credit ideii că, Consiliul pentru Pace al președintelui american Donald Trump – grup de lideri internaționali creat pentru a media un acord între Israel și gruparea teroristă palestiniană Hamas – ar putea rivaliza cu Consiliul de Securitate al ONU.

”Cu toate dificultățile care pot exista (pentru ONU), adevărul este că, dacă ne uităm la ce se întâmplă în Gaza, la măsurile luate și la progresele înregistrate, să fim sinceri: nu ONU ar trebui să fie îngrijorată. Alții ar trebui să fie îngrijorați de ceea ce fac”, a remarcat el.

Guterres a recunoscut că a fost dificil să medieze în războaiele din Ucraina, Gaza și Iran. Consiliul de Securitate a fost practic paralizat, a declarat el, deoarece SUA și Rusia – doi dintre cei cinci membri permanenți cu drept de veto – l-au blocat în timp ce își urmăreau propriile obiective. De asemenea, Guterres a recunoscut că ONU a fost retrogradată la un rol secundar în războiul civil din Sudan, având în vedere că actorii externi care intenționează să saboteze procesul au profitat de impasul Consiliului de Securitate pentru a interveni în lupte.

”Capacitatea noastră de a exercita influență a fost drastic diminuată’ de lipsa unui Consiliu de Securitate capabil să ceară țărilor ‘să se comporte corect (sau să se confrunte cu sancțiuni)”, a adăugat secretarul general al ONU.

Cu toate acestea, Guterres a negat că ONU ar fi abandonat ideea de mediere.