Pentru a trata și a preveni mai bine depresia, trebuie să înțelegem mai multe despre creierul și corpurile în care aceasta apare. În mod curios, câteva studii au identificat legături între simptomele depresive și temperatura corpului.

Cercetătorii conduși de o echipă de la Universitatea din California San Francisco (UCSF) au analizat date de la 20.880 de indivizi, pe parcursul a șapte luni, confirmând că cei cu depresie tind să aibă temperaturi corporale mai ridicate.

Oricât de amănunțit este studiul – care implică participanți din 106 țări – nu este suficient să arătăm că o temperatură mai ridicată a corpului cauzează depresie sau, într-adevăr, că depresia duce la încălzirea corpului.

Cu toate acestea, sugerează că există o legătură care merită investigată. Dacă ceva atât de simplu precum păstrarea calmului ar putea ajuta la combaterea simptomelor depresiei, atunci asta are potențialul de a ajuta milioane de oameni din întreaga lume.

„Din cunoștințele noastre, acesta este cel mai mare studiu până în prezent care examinează asocierea dintre temperatura corpului – evaluată atât folosind metode de auto-raportare, cât și senzori portabili – și simptomele depresive într-un eșantion larg din punct de vedere geografic”, spune psihiatrul UCSF Ashley Mason.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Cum ajută sauna

Ar putea exista o serie de motive pentru această legătură, spun cercetătorii. S-ar putea ca depresia să fie legată de procese metabolice care generează căldură suplimentară, sau legată de funcțiile biologice de răcire care nu funcționează corect. Sau ar putea exista o cauză comună, cum ar fi stresul mental sau inflamația, care afectează separat atât temperatura corpului, cât și simptomele depresive.

Acesta este un lucru pe care studiile viitoare l-ar putea analiza. Deocamdată, știm că depresia este o afecțiune complexă și cu mai multe fațete, cel mai probabil cu o mulțime de factori declanșatori diferiți, iar temperatura corpului ar putea juca un rol.

Cercetările anterioare au descoperit că unele căzi cu hidromasaj și saunele pot diminua simptomele depresiei, deși în grupuri mici de eșantion. Este posibil ca auto-răcirea pe care o declanșează, prin transpirație, să aibă și un efect mental.

Datele studiului au arătat că, pe măsură ce simptomele depresiei auto-raportate au devenit mai severe, mediile temperaturii corpului au crescut. A existat, de asemenea, o anumită asociere între scorurile de depresie mai mari și fluctuațiile zilnice mai scăzute ale temperaturii, dar nu la un nivel semnificativ statistic.

Având în vedere că aproximativ 5% dintre oamenii din întreaga lume trăiesc cu depresie, eforturile de a înțelege și de a trata eficient această afecțiune psihică sunt acum mai urgente ca niciodată. Fiecare nouă descoperire aduce mai multă speranță în abordarea problemei.

#cercetatori #depresie #temperatura corpului

Uniunea Europeană a reînnoit marţi, 22 septembrie, sancţiunile impuse Rusiei pentru invazia în Ucraina, cedând în cele din urmă în faţa Franţei şi Luxemburgului, care au cerut retragerea a doi oligarhi ruşi de pe lista de sancţiuni, solicitare care a ameninţat prelungirea acestora. După o lungă luptă, UE ridică sancțiunile împotriva celor doi oligarhi ruși, Alișer Usmanov și Mihail Fridman, din cauza amenințării cu blocarea totală a sancțiunilor împotriva Rusiei de către statele membre individuale, relatează Digi24.

În schimb, măsurile împotriva celorlalte 3.000 de persoane și entități vor fi prelungite pentru trei ani. Conform relatărilor din presă, Letonia a fost ultima țară care și-a renunțat la opoziția față de compromis.

Conform informațiilor de la Agenția de Presă Germană, punctul de plecare al acestor evoluții a fost cererea Slovaciei de ridicare a sancțiunilor împotriva miliardarului Usmanov. Franța se alăturase recent și în mod surprinzător acestei cereri. Ulterior, potrivit diplomaților, Luxemburgul a cerut ca, dacă sancțiunile împotriva lui Usmanov sunt ridicate, să fie și ridicate sancțiunile împotriva lui Fridman.

În contextul în care președintele Emmanuel Macron nu încetează să atragă atenția asupra amenințării hibride ruse, graba Franței de a cere ridicarea sancțiunilor europene împotriva omului de afaceri ruso-uzbek Alișer Usmanov nu poate decât să surprindă. Parisul și-a uimit partenerii, prezentându-se ca apărător al miliardarului al cărui nume figurează, din februarie 2022, pe lista celor 3 000 de persoane și entități juridice acuzate că susțin efortul de război al Rusiei. Însă, în cele din urmă, marți, 22 septembrie, aceștia au acceptat.

Invocând „securitatea națională”, diplomații francezi de la Bruxelles blocau, încă din 14 septembrie, prelungirea sancțiunilor, semănând discordie în rândul celor 27 de țări ale Uniunii Europene (UE). Franța și Slovacia solicitau reabilitarea lui Alișer Usmanov, iar Luxemburgul, Ungaria și Slovacia insistau ca un alt oligarh rus, Mihail Fridman, să fie, la rândul său, scutit de sancțiuni. Letonia, pe de altă parte, se opunea ferm acestor modificări, în timp ce Ucraina nu-și ascundea dezamăgirea.

Prim-ministrul ucrainean, Sergii Korețkii, a făcut apel la UE să nu slăbească sancțiunile împotriva Rusiei, în momentul în care aceasta din urmă își intensifică atacurile aeriene asupra țării sale.

Menţinând acest regim de sancţiuni împotriva a circa 3.000 de persoane şi entităţi acuzate că sprijină efortul de război al Rusiei împotriva Ucrainei, „am ajuns la un compromis dificil”, a transmis preşedinţia irlandeză a Consiliului UE, care a confirmat că „anumite persoane” au fost în final retrase de pe lista neagră.

Potrivit diplomaţilor, Franţa şi Luxemburgul au obţinut eliminarea lui Alisher Usmanov şi Mihail Fridman de pe listă. Letonia, care se opusese categoric exceptării acestor oligarhi de la sancţiuni, a acceptat în cele din urmă să se abţină pentru a fi depăşit obstacolul prelungirii sancţiunilor, conform aceloraşi surse.

Decizia, luată la nivel de ambasadori, mai trebuie formalizată prin aşa-numita procedură scrisă.

Franţa şi-a surprins la începutul acestei luni partenerii din UE după ce a insistat ca magnatul ruso-uzbec Usmanov să fie scos de pe lista sancţiunilor europene, invocând preocupări legate de securitatea naţională, pe care nu le-a precizat, dar ar putea fi vorba despre un acord de eliberare a unor cetăţeni francezi deţinuţi în Azerbaidjan.

Apoi, Luxemburgul a cerut acelaşi tratament şi pentru Fridman, care a deschis împotriva acestei ţări un proces în care cere despăgubiri de 16 miliarde de dolari.

Într-o primă reacţie după anunţul scoaterii celor doi oligarhi ruşi de pe lista sancţiunilor UE, ministrul ucrainean de externe Andrii Sybiha a scris pe reţeaua socială X că este o decizie „ruşinoasă şi nejustificată”.