Parlamentul Rusiei a aprobat, în lectura a treia, un proiect de lege care elimină obligația funcționarilor publici de a depune anual declarații privind veniturile, cheltuielile și bunurile, notează BBC, citat de bani.md.

Potrivit documentului, declarațiile de avere vor mai fi depuse doar în „cazuri speciale”, precum numirea într-o funcție publică, transferul între instituții sau includerea într-o rezervă federală de cadre. Legea se aplică persoanelor care ocupă funcții publice, posturi în administrația municipală, precum și anumitor funcții din organizații cu participare de stat. Până în prezent, funcționarii erau obligați să depună anual declarații privind veniturile, cheltuielile și bunurile, care puteau fi analizate inclusiv în cadrul controlului public.

Unul dintre autorii proiectului, deputatul Vasili Piskariov, din partea partidului „Rusia Unită”, a declarat că noul mecanism permite renunțarea la un sistem pe care l-a numit „arhaic”. Acesta a susținut că informațiile despre veniturile și bunurile funcționarilor sunt deja disponibile în sistemele informaționale interne ale statului, în special în sistemul guvernamental „Poseidon”, lansat în 2022.

Potrivit inițiatorilor, modificările legislative au scopul de a „îmbunătăți activitatea anticorupție” și de a face verificările mai rapide și mai eficiente, fără a elimina complet declarațiile de avere. Proiectul a fost însă criticat chiar în Parlament, unde deputatul Viaceslav Marhaev, din Partidul Comunist, a afirmat că inițiativa este „stranie și discutabilă” în contextul scandalurilor de corupție din ultimii ani. De asemenea, Mihail Deliaghin, din partidul „Rusia Justă”, a declarat că legea contravine principiilor de responsabilitate și transparență față de cetățeni.

Opoziția și experții anticorupție avertizează că transferarea controlului exclusiv în sisteme închise limitează rolul controlului public, amintind că investigațiile jurnalistice au dezvăluit anterior numeroase cazuri de corupție. Proiectul de lege urmează să fie examinat de Consiliul Federației și apoi semnat de președintele Vladimir Putin, iar dacă va fi promulgat, va intra în vigoare la 1 ianuarie 2026.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#avere #functii publice #Rusia

Comisia Europeană a anunțat joi că a decis să amâne cu cel puțin un an implementarea oricărei legislații naționale care vizează interzicerea accesului minorilor la rețelele de socializare, o măsură menită să prevină duplicarea cu normele europene aflate în prezent în discuție, transmite AFP, transmite Agerpres.

Această decizie a fost luată după ce Austria a notificat Bruxelles-ul cu privire la intenția sa de a interzice accesul minorilor la rețelele de socializare. Alte state membre iau în considerare și ele legislația pe această temă, iar Comisia dorește să evite o proliferare a acestor legi înainte de adoptarea unor norme comune.

„Toți copiii din UE merită același nivel de siguranță online”, a declarat joi un purtător de cuvânt al Comisiei, subliniind că obiectivul a fost „o abordare armonizată” în întreaga Europă.

Proiectul de lege privind protecția copiilor online, „Legea copiilor”, propus la mijlocul lunii septembrie de Comisie, trebuie încă aprobat, în aceiași termeni, de Parlamentul European și de cele 27 de state membre.

Între timp, Comisia Europeană dorește să evite o „fragmentare” a pieței unice a UE. „Dacă procedați astfel, ajungeți să aveți grupe de vârstă diferite, legi diferite în diferite state membre”, iar reglementările devin ‘imposibil de aplicat”, a explicat purtătorul de cuvânt Thomas Regnier.

Dependența de ecrane, hărțuirea, lipsa somnului, tulburările de alimentație, ca să nu mai vorbim de hărțuirea sexuală: minorii sunt expuși la numeroase riscuri online. Drept urmare, presiunea politică crește din toate părțile pentru o mai bună protejare a copiilor și adolescenților din UE, iar inițiativele se înmulțesc la nivel național.

În Franța, legea care interzice rețelele de socializare pentru cei sub 15 ani, aprobată în această vară de Parlament, a fost anulată de cea mai înaltă instanță, Consiliul Constituțional, în numele libertății de exprimare.

Președintele Emmanuel Macron a promis o nouă lege „robustă din punct de vedere juridic” până în primăvara anului 2027. Nu este sigur că această nouă lege va fi afectată de înghețarea de un an, deoarece Parisul a notificat Bruxelles-ul înainte de mijlocul lunii septembrie și de prezentarea „Legii copiilor”, mai notează AFP.