Consiliul Concurenței va obține mai multe împuterniciri pentru creșterea gradului de protecție a concurenței loiale. Autoritățile au decis să modifice în acest sens Legea concurenței. Proiectul a fost elaborat de Guvern și aprobat astăzi, 25 mai, în prima lectură, de Parlament.

„Prin modificarea Legii concurenței se propune, în special, interzicerea expresă a beneficierii de exceptări pentru acordurile anticoncurențiale manifestate prin înțelegeri de cartel. Totodată, urmează a fi instituită prezumția relativă privind deținerea unei poziții dominante de către întreprinderile aflate pe o anumită piață relevantă. De asemenea, proiectul vine cu mai multe amendamente referitoare la reglementarea operațiunilor de concentrări economice, inclusiv cu propunerea de majorare a cuantumului cifrei de afaceri realizată cumulativ de întreprinderile implicate în operațiune. Totodată, pentru determinarea nivelului de bază al amenzii, ca bază de calcul se ia în considerație cifra de afaceri totală realizată de întreprindere sau asocierea de întreprinderi în anul anterior sancționării. Pragul maxim se propune a fi majorat de la 5% la 10% din cifra de afaceri, așa cum este stabilit în legislația UE”, se arată într-un comunicat al Legislativului.

Modificările propuse vor asigura individualizarea, calcularea și aplicarea corectă a sancțiunilor pentru încălcările legislației concurențiale în domeniul concentrărilor economice.

„Pentru a se asigura independența operațională a autorității de concurență, se prevede în mod expres eliminarea oricărei posibile intervenții externe, politice sau de orice altă natură ce ar putea pune sub semnul îndoielii imparțialitatea Consiliului Concurenței. Un alt element esențial de natură să contribuie la asigurarea independenței autorității de concurență este reprezentat de resursele de care va dispune aceasta pentru a-și exercita competențele prevăzute de lege”, se mai arată în nota informativă.

O altă modificare importantă ține de termenul și modalitatea de contestare a actelor administrative adoptate de către Consiliul Concurenței.

„În scopul reducerii termenului îndelungat de examinare a contestațiilor de către instanțele de judecată (în anumite cazuri 6-7 ani) și asigurării posibilităților reale de a stopa în termene cât mai proxime încălcarea Legii concurenței, se propune ca examinarea contestațiilor depuse împotriva actelor administrative emise de către Plenul Consiliului Concurenței să țină de competența Curții de Apel Chișinău, cu remarca că intentarea acțiunii în contencios administrativ nu suspendă executarea actelor administrative contestate. Va fi reglementat expres faptul că autoritatea de concurență poate face inspecții la orice întreprinderi, asocieri de întreprinderi, inclusiv la autorități ale administrației publice. Această modificare este necesară pentru a se asigura dreptul autorităților naționale administrative de concurență ce efectuează inspecții de a avea acces la informații care se află la dispoziția întreprinderii sau a persoanei care face obiectul inspecției”, se arată în document.

O altă modificare va oferi posibilitatea audierii persoanelor de la distanță, cu ajutorul dispozitivelor electronice, prin teleconferință sau videoconferință.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Un nou articol la Legea concurenței va facilita cooperarea între Consiliul Concurenței și alte autorități de concurență, în special, din statele membre ale UE.

Proiectul de lege trebuie să fie votat și în lectura a doua. Președintele Comisiei economie, buget și finanțe, Radu Marian, a informat că vor urma consultări publice în vederea ajustării tuturor propunerilor și amendamentelor, deoarece este un proiect cadru de importanță foarte mare pentru economia țării și o condiționalitate a UE.

#Consiliul Concurentii #imputerniciri #legislatie #parlament

Grupul de ţări cu cele mai puternice economii de piaţă G7 va proceda la o eliberare coordonată a 100 de milioane de barili de motorină şi alţi combustibili din rezervele pe care le are, prin intermediul Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), informează știrileprotv.ro.

Măsura vine în încercarea de a stabiliza pieţele energetice mondiale, potrivit unei declaraţii comune a liderilor G7 de vineri, relatează Reuters şi AFP.

„Ne vom îndeplini angajamentele printr-o eliberare coordonată, prin intermediul AIE, a 100 de milioane de barili, care va începe imediat şi se va desfăşura pe o perioadă de 4 luni, incluzând o eliberare substanţială de motorină, concentrată la începutul perioadei, în primele 20 de zile, de către membrii şi partenerii G7”, se arată în declaraţia publicată de biroul preşedintelui francez Emmanuel Macron la finalul unei reuniuni a preşedinţilor şi şefilor de guvern din G7.

„Am convenit că nu vor exista restricţii sau interdicţii de export între membrii G7”, a precizat Emmanuel Macron, subliniind că Donald Trump, care ameninţase că va interzice exporturile de gaz american, a fost, de asemenea, „foarte clar în această privinţă”.

În acelaşi timp, preşedintele american a afirmat vineri că „Europa tocmai a acceptat să pună pe piaţă o cantitate uriaşă din motorina sa stocată în cantităţi mari”, într-un mesaj postat pe reţeaua sa Truth Social. „Procesul va începe imediat”, a asigurat preşedintele american.

Reuniunea G7 care a avut vineri prin videoconferinţă urma să încerce să găsească o soluţie la creşterea vertiginoasă a preţurilor la carburanţi. Aceasta a avut un efect pozitiv asupra preţurilor petrolului, care erau în scădere vineri, piaţa anticipând o deblocare a rezervelor europene de motorină sub presiunea Statelor Unite.

În jurul orei 13:55 GMT (16:55 la Bucureşti), preţul barilului de Brent din Marea Nordului, cu livrare în decembrie, scădea cu 1,98%, ajungând la 100,28 dolari. Echivalentul său american, West Texas Intermediate, cu livrare în noiembrie, scăzuse cu 2,93%, ajungând la 90,15 dolari, după ce a înregistrat o scădere de peste 5%, ajungând la 88,06 dolari.

Pentru a calma piaţa mondială, guvernul american face presiuni asupra Europei să recurgă la stocurile sale de urgenţă de motorină şi a ameninţat chiar să interzică exporturile sale de carburanţi către UE în cazul unui refuz.

Apropierea alegerilor legislative de la jumătatea mandatului lui Trump, de la începutul lunii noiembrie, sporeşte presiunea asupra administraţiei Trump pentru a reduce preţurile acestui combustibil utilizat pe scară largă în sectorul agricol şi în transportul de mărfuri cu camioanele. O interdicţie a exporturilor impusă de Washington ar putea, într-adevăr, să reducă preţurile pe piaţa internă, dar ar face ca preţurile motorinei să crească brusc în ţările importatoare şi ar risca să aibă repercusiuni negative asupra altor produse rafinate din Statele Unite în câteva săptămâni. Pentru Casa Albă, alternativa este ca ţările din UE să recurgă la rezervele proprii de motorină pentru a susţine piaţa.

O armă cu două tăișuri

Războiul din Orientul Mijlociu a determinat creşterea preţurilor la ţiţei în acest an, dar, mai ales, piaţa produselor rafinate este cea care stârneşte îngrijorare înainte de venirea iernii. „Scăderea capacităţilor de rafinare şi a producţiei în Orientul Mijlociu şi în Rusia, combinată cu anularea de către China a transporturilor de produse destinate exportului pentru a-şi susţine aprovizionarea internă, continuă să limiteze disponibilitatea combustibililor”, explică Ole Hansen, analist la Saxo Bank.

„O prelevare din rezervele strategice ar contribui la compensarea scăderii stocurilor comerciale” şi ar uşura presiunea asupra preţurilor, adaugă Giovanni Staunovo, într-un comentariu pentru AFP. Cu toate acestea, „rezervele strategice sunt concepute pentru a face faţă perturbărilor temporare ale ofertei, şi nu dezechilibrelor structurale ale pieţei”, reaminteşte el. Rezerve mai reduse înseamnă că „piaţa ar putea deveni din ce în ce mai sensibilă la riscurile care afectează oferta, ceea ce s-ar putea traduce prin fluctuaţii mai mari ale preţurilor”, avertizează analistul.

Preşedintele francez Macron a purtat o discuţie cu Trump în cursul nopţii, subliniind necesitatea de a colabora pentru a combate creşterea preţurilor la combustibili şi pentru a asigura disponibilitatea la nivel global a produselor rafinate, a anunţat vineri Palatul Élysée. Franţa deţine în prezent preşedinţia G7.

Reuters a relatat joi că administraţia Trump le-a cerut Germaniei şi Franţei să-şi reducă stocurile de motorină de urgenţă, sub ameninţarea unei posibile interdicţii a exporturilor de motorină din SUA, potrivit a trei persoane apropiate discuţiilor.