Pandemia a răpit mii de vieți, iar mulți pacienți puteau fi salvați dacă erau suficiente medicamente, dacă se adresau la timp la medic sau dacă erau internați la momentul potrivit. Este și cazul Elenei Bălan, care s-a stins din viață după ce a petrecut cinci zile acasă cu febră, apoi a fost internată și transferată în reanimare, potrivit unei investigații Rise Moldova. După moartea ei, rudele au obținute extrasele medicale și au aflat că tratamentul aplicat era greșit.

Pneumonia și febra Elenei din prima zi de internare erau semne că a început furtuna citocinică. Celulele imune declanșate într-un număr mai mare pentru a lupta cu virusul atacau propriile organe, iar starea Elenei s-a agravat brusc. Mai mult, medicii au scris în fișa medicală că nu aveau teste corespunzătoare, care să măsoare nivelul de coagulare a sângelui.

Medicul Viorica Țugulschi, care s-a ocupat de la începutul pandemiei de tratamentul bolnavilor de COVID-19, a examinat documentele pe care familia le-a prezentat jurnaliștilor de la Rise și a ajuns la concluzia că doctorii din Edineț au încălcat protocoale, nu au administrat medicamentele necesare și nu au făcut examinările de rigoare, inclusiv cardiograme.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Deși a manifestat primele simptome la început de octombrie, pe 8 octombrie rudele au făcut rost de Remdesivir și Tocilizumab. Țugulschi, însă, spune că potrivit protocoalele aceste medicamente dăunează dacă sunt administrate la mai mult de o săptămână de boală.

În ultima ei zi din viață, femeia a fost vizitată de fiică. Ea a hrănit-o și a îngrijit-o. Mai târziu, Elena avea să își sune rudele și să le spună „Eu îs gata”. A urmat intubarea, iar dimineața femeia a suferit stop cardiac.

Familia acuză malpraxis și a depus cerere la Poliție, însă dosarul a rămas „în aer”. Rudele sunt gata să caute dreptatea în instanță, cât autoritățile din domeniul sănătății dau din umeri.

Problema, însă, nu este doar a apropiaților Elenei. Spitalul din Edineț a fost vizat de controale după informații despre faptul că pacienții trebuie să cumpere medicamentele lipsă. În cazul Elenei, Centrul Național de Asigurări în Medicină a stabilit că spitalul trebuie să îi returneze familiei 10.000 de lei cheltuiți pe medicamente. CNAM a examinat cazul și a stabilit că la instituția medicală au fost 24 de cazuri când diagnosticul principal a fost incorect. De exemplu, în loc de alte pneumonii virale, a fost stabilită insuficiență respiratorie acută, fapt care înseamnă că tratamentul de 375.000 de lei a costat cu aproximativ 128.000 mai puțin.

Deși situații similare au avut loc frecvent, puțini dintre pacienți s-au adresat la CNAM pentru restituirea banilor. În doi ani de pandemie au fost înregistrate 17 petiții, iar sumele cheltuite, cumulat, constituie circa 40.000 de lei. Între timp, mai multe spitale raionale au lipsă de echipamente și medicamente, fiind nevoite să împrumute unul de la altul., iar sistemele informaționale sunt precare și nu permit verificări eficiente.