Fostul președinte de țară, Igor Dodon, anunță că va încălca legea deliberat de 9 mai și va purta panglica „Sfântului Gheorghe”, declarată ca simbol de război de către legiuitorii moldoveni, exprimându-și astfel fostul șef al statului dezacordul față de interzicerea utilizării acesteia pe teritoriul țării noastre, dar și a altor simboluri folosite de ruși în război.

Dodon afirmă că „Ziua Victoriei începe cu literele „Z” și „V” – simboluri utilizate de ruși în războiul din Ucraina, iar interzicerea utilizării acestor litere, sau declararea ca simboluri de război ar fi o „absurditate”.

„De 9 Mai, cetățenii noștri vor da dovadă de caracter și îi vor arăta acestei guvernări nesimțite că memoria istorică nu poate fi anulată prin decizii abuzive, antidemocratice și iresponsabile. De 9 Mai, eu personal voi purta la piept panglica Sfântului Gheorghe așa ca și în anii precedenți, și voi participa la marșul tradițional spre Memorial, alături de zeci de mii de oameni care vor celebra Ziua Victoriei împotriva nazismului. Apropo, Ziua Victoriei începe cu Z și V. Parlamentul vrea să interzică și această sintagmă? Cu așa gândire, mâine-poimâine ne pomenim că cei de la guvernare vor încerca să interzică tot alfabetul, cu excepția a trei litere – P, A și S. Ar fi de râs, dacă n-ar fi atât de trist și grav”, a scris Dodon.

În acest context, Dodon a venit cu un mesaj către politicieni, mai cu seamă către majoritatea parlamentară pe care „o amenință cu o răscoală nemaivăzută în ultimii 30 de ani”.

„Simbolurile și practicile încetățenite au puterea să ne mențină încă în normalitate. Dacă guvernarea PAS și președinta Maia Sandu personal vor încerca să frângă în mod brutal și radical modul nostru de a fi și de a gândi, dacă ei vor încerca să calce în picioare memoria colectivă și libertatea noastră de a ne exprima, atunci societatea moldovenească riscă să izbucnească și să alunece în răzmerițe și revolte interne, cum n-au mai fost în ultimii treizeci de ani. Iar responsabili de consecințele grave vor fi cei de la guvernare, care în loc să calmeze spiritele, provoacă azi în societate ură, dezbinare și conflicte. Voi deja v-ați bătut joc de 7 Aprilie, introducând cenzura politică anume în această zi. Voi și acest simbol al dreptei, al tinerilor revoltați din 2009, l-ați murdărit și ați corupt idealurile lor. E timpul să vă opriți din erori și din abuzuri”, a mai scris Dodon pe o rețea de socializare.

Fostul președinte de țară îi preîntâmpină pe guvernanți ca „nu cumva să accepte extinderea NATO pe teritoriul țării noastre”.

„Vă îndemn să vă gândiți la interesele naționale și la oamenii acestei țări și să nu mergeți pe mâna străinilor care vor să transforme Moldova în poligon geopolitic și militar. Vă îndemn să nu atentați la Neutralitatea Republicii Moldova și nu cumva să încercați să acceptați extinderea NATO pe teritoriul Moldovei.Vă îndemn, de asemenea, să nu faceți jocurile celor care vor să certe Chișinăul cu Tiraspolul, pentru a genera un nou conflict pe Nistru. Poate că unor forțe din străinătate le convine așa un scenariu, dar Moldova are alt țel – să reîntregească odată și odată teritoriile noastre separate acum 30 de ani. Doamnelor și domnilor de la guvernare, lăsați în pace memoria istorică a acestui popor, lăsați în pace Ziua Victoriei, neutralitatea și identitatea noastră moldovenească. Mai bine ocupați-vă de economie, de prețuri, de pensii și salarii, ocupați-vă de nevoile fermierilor și ale exportatorilor, ocupați-vă de susținerea medicilor și a învățătorilor”, a conchis Igor Dodon.

Amintim că, ieri, 7 aprilie, la ședința Parlamentului, deputatul PAS, Lilian Carp, a propus un amendament la Codul contravențional prin care se instituie pedepse administrative pentru cei care vor folosi panglica „Sfântului Gheorghe”, declarată în Republica Moldova ca simbol al războiului, după ce militarii ruși o folosesc în războiul din Ucraina. Cu alte cuvinte, panglica dată a fost interzisă spre folosință în țara noastră.

Proiectul de lege a trecut prima lectură și urmează să fie supus votului în lectură finală, lucru care a nemulțumit opoziția, criticând dur această inițiativă.

Conform legii, pentru confecționarea, vânzarea și deținerea simbolurilor respective, persoanele fizice riscă o amendă de la 4 500 până la 9 000 de lei sau muncă neremunerată în folosul comunității de la 30 până la 60 de ore, iar persoanele juridice și cu funcții publice, care vor încălca prevederile respective, riscă o amendă de la 9 000 până la 18 000 de lei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#9 mai #Igor Dodon #interzis #panglica

Premierul Donald Tusk refuză să facă compromisuri în privința reformei Curții Constituționale din Polonia, după ce suspendarea conducerii instanței a scos oamenii în stradă. Opoziția vorbește despre o tentativă de lovitură de stat și pregătește o moțiune de cenzură, scrie adevărul.ro.

Premierul polonez Donald Tusk a promis că va duce până la capăt reforma Curții Constituționale. El a spus că „în unele chestiuni, compromisul nu este posibil“.

Într-un discurs televizat, sâmbătă seara, Tusk s-a arătat ferm, deși protestele din timpul nopții au obligat autoritățile să trimită forțe speciale de poliție pentru a păzi clădirea instanței. Premierul a spus că reforma este vitală pentru reluarea activității instituției, paralizate de ani de dispute politice.

Curtea, a cărei activitate este blocată de peste zece ani, a fost în centrul conflictelor privind statul de drept dintre partidul de dreapta Lege și Justiție (PiS) și Uniunea Europeană, în cei opt ani în care formațiunea a fost la putere.

După revenirea la conducere, în 2023, Tusk a încercat să anuleze schimbările făcute în sistemul judiciar. Planurile lui au fost însă blocate de președinți apropiați opoziției, care au largi puteri de veto. La începutul acestui an, președintele Karol Nawrocki a refuzat să primească să depună jurământ mai mulți judecători ale căror candidaturi fuseseră aprobate de Parlament.

Criza s-a agravat vineri

Criza s-a acutizat vineri, când un grup de judecători susținuți de guvern a încercat să preia controlul procedural asupra Curții Constituționale. Ei i-au suspendat din funcție pe președintele instanței și pe adjunctul acestuia, numiți pe vremea PiS. Gestul a provocat proteste în stradă.

Judecătoarea Anna Korwin-Piotrowska i-a înlăturat vineri de la exercitarea atribuțiilor pe Bogdan Święczkowski, președintele Curții, și pe adjunctul lui, Bartłomiej Sochański. Tusk a susținut suspendarea temporară a conducerii. Guvernul consideră instituția ilegitimă, pentru că printre membrii ei rămân judecători aleși de fosta putere.

Apărând aceste decizii, Tusk a spus că „nu a existat niciodată vreo îndoială că o curte în forma impusă de PiS nu era o curte adevărată“. El s-a referit la hotărâri nefavorabile ale instanțelor europene.

Premierul a comparat indignarea opoziției cu o situație în care un hoț smulge poșeta unei bătrâne și fuge cu ea, iar când este prins începe să strige că se folosește violența împotriva lui.

„Să numim lucrurile pe nume: în Polonia există de ani de zile organizații și politicieni care vor să distrugă democrația și statul de drept. Nu este întâmplător că găsesc sprijin în rândul forțelor prorusești din toată lumea”, a declarat Tusk.

El a atras atenția că la indignarea opoziției s-a alăturat și fostul președinte rus Dmitri Medvedev, care a acuzat Varșovia de „lovitură de stat constituțională“ și de „persecutarea conservatorilor“.

„Și totul devine clar”, a spus Tusk.

„Nicio persoană nu poate intra într-un tribunal să dea ordine“

Premierul l-a criticat și pe Nawrocki, apropiat opoziției, pentru că s-a alăturat protestelor de vineri seara și a intrat cu forța în clădirea Curții pentru a interveni.

„Într-un stat democratic, niciun politician nu poate intra într-o instanță pentru a da ordine sau a intimida judecători, nici măcar președintele. Noi, polonezii, am construit prea mult într-un stat puternic ca să ne dăm acum bătuți“, a afirmat Tusk.

El a subliniat că datoria guvernului este să asigure securitatea Curții și condițiile necesare pentru activitatea ei.

„Și intenționez să îmi îndeplinesc această datorie”, a spus premierul.

Moțiune de cenzură din partea lui Morawiecki

Fostul premier și deputat Mateusz Morawiecki a anunțat că formațiunea sa, Rozwój Plus, inițiază o moțiune de cenzură împotriva guvernului lui Tusk, din cauza crizei din jurul Curții Constituționale. Anunțul a fost făcut pe rețeaua X.

Morawiecki propune formarea unui guvern tehnocrat, condus de fostul președinte al Camerei inferioare a Parlamentului (Seim) Marek Jurek, până la alegerile din 2027, care vor stabili noua majoritate parlamentară.

„«Resetarea» Curții Constituționale este necesară. Cad de acord asupra acestui lucru numeroase forțe politice, de la Razem și Rozwój Plus până la Confederație”, a scris Morawiecki.

El a adăugat că resetarea este susținută și de președintele Nawrocki și de președintele Curții, Bogdan Święczkowski, suspendat pe 30 octombrie. Politicianul a subliniat însă că resetarea nu este posibilă cu participarea celor „care au comis un atentat împotriva Curții Constituționale“.

Cum a început conflictul

Vineri seara, 30 octombrie, au avut loc ciocniri în fața clădirii Curții Constituționale. Opoziția a calificat evenimentele drept o tentativă de lovitură de stat. Nawrocki și-a întrerupt o vizită în Senegal și s-a întors în țară. A convocat consultări urgente cu forțele parlamentare și a spus că în timpul nopții a avut loc o „preluare prin forță a unui organ constituțional al statului“. El a cerut retragerea din zona Curții a poliției trimise de guvern.

Conflictul dintre Nawrocki și majoritatea parlamentară în legătură cu Curtea durează încă din primăvara acestui an. În martie, Seimul a ales șase judecători, care trebuie să depună jurământul în fața președintelui pentru a-și începe mandatul. În aprilie, președintele a primit jurământul doar de la doi dintre cei șase. Cabinetul său a explicat că, la începutul mandatului lui Nawrocki, erau vacante doar două locuri. Oficialii președinției au mai susținut că Seimul nu a respectat principiul alegerii individuale a judecătorilor, prevăzut de articolul 194 din Constituția poloneză.

În final, cei șase judecători aleși au depus jurământul în clădirea Parlamentului. Textele semnate au fost trimise cancelariei lui Nawrocki, dar acesta nu a recunoscut procedura.

Ministerul Justiției a dispus începerea unei anchete în legătură cu refuzul de a primi jurământul unei părți dintre judecătorii aleși. Situația a atras atenția instituțiilor europene. O delegație a Comisiei de la Veneția a purtat consultări cu reprezentanți ai autorităților poloneze.

Pe 13 octombrie, Comisia a publicat un aviz în care susține poziția juriștilor și a constituționaliștilor. Ea a afirmat că președintele nu are drept de veto asupra judecătorilor Curții Constituționale aleși de Seim. Aplicarea practică a recomandărilor în Polonia rămâne însă o întrebare deschisă, pentru că președintele Nawrocki nu recunoaște procedura alternativă, iar concluziile Comisiei nu sunt obligatorii din punct de vedere juridic.