Așa-zisul Consiliu Suprem al Transnistriei se întrunește miercuri, 8 februarie curent, cu intenția de a întocmi o declarație în legătură cu „legea separatismului” adoptată la Chișinău în lectură finală. Presa locală scrie că acest document va fi trimis tuturor participanților la formatul de negociere 5+2 în rezolvarea conflictului de pe Nistru și organizațiilor internaționale.

Astăzi proiectul de document a fost examinat de așa-zisa Comisie a Forțelor Armate pentru Politică Externă și Relații Internaționale.

„Speranțele noastre că rațiunea va prevala [și legea nu va fi adoptată în a doua lectură] nu erau justificate. Și nu putem decât să fim îngrijorați de modul în care va fi aplicat asupra locuitorilor din Transnistria”, a declarat Galina Antiufeeva, vicepreședinta Consiliului Suprem.

Comentând rezultatele ședinței comisiei de politică externă, ea a subliniat că Consiliul Suprem în situația actuală „nu poate sta deoparte”.

„Împreună cu Președintele și Guvernul, suntem obligați să protejăm drepturile și libertățile cetățenilor noștri, dreptul de a trăi liber și prosper pe pământul nostru”.

Ea și-a exprimat speranța că mediatorii internaționali vor ajuta la reluarea procesului de negociere atât în formatul 5+2, cât și 1+1, adică la nivelul președinților și, eventual, al Parlamentelor din Transnistria și Republica Moldova.

„Vicepreședinta Curții Supreme a cerut încă o dată părții moldovenești să rezolve toate problemele în mod pașnic, la masa negocierilor”, mai scrie presa locală.

Ministrul Afacerilor Externe al Transnistriei, Vitali Ignatiev, a evidențiat situația actuală în procesul de negocieri dintre Tiraspol și Chișinău, inclusiv în lumina adoptării „legii separatismului”. Potrivit acestuia, partea moldovenească se străduiește din ce în ce mai mult să aplice măsuri de presiune împotriva Transnistriei.

„În aceste condiții, pentru protecție trebuie folosite atât metode politico-diplomatice, cât și cele parlamentare”.

Vitali Ignatiev a atras atenția asupra faptului că, după adoptarea „legii separatismului”, retorica atât a reprezentanților autorităților Republicii Moldova, cât și a experților individuali moldoveni a devenit și mai agresivă.

„Se creează o anumită presiune informațională asupra Transnistriei pentru a intimida”, a declarat ministrul transnistrean de externe.

În opinia lui, „Moldova se sfiește să spună că se retrage oficial din procesul de negociere, dar de facto nu a participat la un dialog constructiv de mai bine de 3 ani și nu și-a îndeplinit obligațiile”. În sine, introducerea actualelor modificări la Codul Penal arată că Chișinăul este cu greu pregătit pentru o interacțiune constructivă cu Transnistria.

Vitali Ignatiev a subliniat că, din punctul de vedere al dreptului internațional, orice negocieri sub presiune sunt nule, rezultatele lor sunt invalide.

„Faptul că [„legea separatismului”] este o amenințare la adresa procesului de negocieri este recunoscut chiar și de reprezentanții Parlamentului moldovenesc. Vorbim de escaladarea tensiunii dintre PMR și RM. Și aici este foarte important ca mediatorii internaționali să-și arate poziția”, crede ministrul de Externe.

El a spus că săptămâna viitoare este așteptată o vizită în regiune a actualei președinții a Macedoniei de Nord în OSCE.

„Cred că această întâlnire va fi de mare importanță în ceea ce privește starea de spirit pentru normalizarea dialogului [între Transnistria și Moldova]”, a menționat Vitali Ignatiev, amintind că „toți participanții externi la negocieri se declară oficial că sunt pentru pace, împotriva escaladării” .

#legea separatismului #Negocieri #Tiraspol

Incendiile devastatoare care au pârjolit Europa în această vară au scos la iveală o nouă amenințare, potențial mortală: muniție neexplodată rămasă din Primul și Al Doilea Război Mondial, transmite antena3.ro.

În ultimele luni, incendiile au mistuit suprafețe uriașe din vestul Europei, în timp ce continentul s-a confruntat cu temperaturi caniculare și secetă, iar pompierii au avut de înfruntat și pericolul proiectilelor care explodează.
Astfel de explozii au fost raportate în Franța, Germania, Belgia și Olanda.

„Schimbările climatice fac acum munca de a scoate la suprafață și de a reactiva ceea ce înainte era stabil”, a declarat Sarah Njeri, specialistă în studii despre pace și conflicte la School of Oriental and African Studies din Londra.

Un incendiu izbucnit în apropierea orașului Bordeaux, din sud-vestul Franței, a scos la iveală un depozit despre care se crede că ar conține muniție din perioada celui de-Al Doilea Război Mondial. În provincia Liège, din estul Belgiei, guvernatorul local Hervé Jamar a declarat că serviciile de urgență își adaptează intervențiile pentru a ține cont de muniția îngropată în zona afectată de incendiu și că „au fost auzite câteva detonări sporadice” în ultimele zile.

Liège a fost afectată de un incendiu deosebit de puternic în zona High Fens, care se întinde peste graniță, în Germania.

Bătălia din Ardeni, una dintre cele mai sângeroase confruntări ale celui de-Al Doilea Război Mondial, s-a desfășurat în această regiune și în împrejurimile ei. La 16 decembrie 1944, forțele germane au lansat o ofensivă majoră împotriva trupelor aliate, obținând inițial succes, deoarece i-au surprins pe militarii americani. Însă ofensiva și-a pierdut avântul până la sfârșitul lunii, pe măsură ce întăririle aliate au sosit, iar resursele Germaniei s-au epuizat.

Seceta din Europa scoate la iveală și vehicule militare și arme din acea perioadă, pe măsură ce râurile secate dezvăluie nave de război germane, o motocicletă Wehrmacht și o bombă.

Christina Greene, cercetătoare la Universitatea din Arizona, a spus că „moștenirea războiului continuă să iasă la suprafață” din cauza schimbărilor climatice.

„Retrăim moștenirea războiului și a conflictelor într-un mod cu care, în anumite locuri, nu a mai trebuit să ne confruntăm de mult timp”, a declarat Greene.