În timp ce legumele sunt, de obicei, considerate un element de bază în orice dietă echilibrată, este surprinzător să aflăm că și aceste alimente aparent sănătoase pot contribui la formarea colăceilor de grăsime de pe abdomen.

Jesse Feder, dietetician, a explicat pentru Yahoo Life legătura dintre legume și grăsimea de pe burtă. Pentru a fi clar, Feder afirmă că „legumele sunt în mod natural sărace în calorii și nu vor duce direct la grăsime pe burtă. Cu toate acestea, se știe că unele legume provoacă gaze, balonare și irită intestinul, ceea ce ne poate afecta digestia și metabolismul.” În plus, el subliniază, de asemenea, că „orice legume care sunt gătite în prea mult unt sau ulei, sunt prăjite sau acoperite cu toppinguri bogate în grăsimi (unt, brânză, sosuri/sosuri grase) pot duce la formarea grăsimii de pe burtă”, transmite adevarul.ro.

Provoacă inflamație și irită intestinul

Anumite legume sunt renumite pentru potențialul lor de a induce gaze, balonare și iritație în sistemul digestiv, ceea ce ne poate afecta ulterior digestia și metabolismul. Pe lista legumelor vinovate se află broccoli, kale, varza, sparanghelul, varza de Bruxelles și conopida. Aceste legume sunt cu siguranță sănătoase și aduc numeroase beneficii sănătății, dar pot fi iritante pentru cei cu digestie sensibilă.

„Aceste legume sunt de obicei bogate în fibre insolubile și anumiți carbohidrați pe care bacteriile tind să îi mănânce și duc la fermentație, apoi la gaze/balonare. Acest lucru poate irita intestinul și poate provoca inflamație. De asemenea, poate afecta metabolismul atunci când sunt consumate în cantități mari”, afirmă Feder.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Cu toate acestea, el adaugă că cel mai îngrijorător lucru este legat de legumele inundate cu unt, ulei sau încărcate cu toppinguri și sosuri grase. Aceste adaosuri aduc o încărcătură substanțială de calorii și grăsimi, care, atunci când sunt consumate în exces, au potențialul de a contribui la acumularea de grăsime abdominală.

Data viitoare când ai poftă de niște vinete prăjite sau conopidă pane, gândește-te de două ori, deoarece aceste legume pline de ulei pot contribui la grăsimea abdominală.

Prietenoase cu sistemul digestiv

Feder concluzionează că legumele care conțin cantități minime din acești carbohidrați dificili de digerat, de obicei, sunt prietenoase cu sistemul nostru digestiv. Exemple de astfel de legume includ morcovi, castraveți, ardei gras, fasole verde, vinete și dovlecel. În plus, conținutul de calorii poate fi redus semnificativ prin gătirea legumelor la abur, deoarece această metodă elimină prepararea în uleiuri sau grăsimi.

În general, nu există o anumită legumă care să fie exclusă în totalitate pentru a evita acumularea de grăsime din burtă. Mai degrabă, menținerea unei diete echilibrate, cu accent pe gestionarea porțiilor, metodelor de gătit și încorporarea unei game variate de legume este crucială pentru promovarea sănătății generale.

#colăcei de grăsime #mancare #sanatate

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.