Dietele occidentale și industrializate sunt lipsite de fibre și acest lucru poate schimba fundamental modul în care intestinele noastre digeră materia vegetală tare. Chiar dacă fructele și legumele sunt o parte cheie a dietei umane, oamenii de știință încep să înțeleagă modul în care organismele noastre descompun cea mai abundentă substanță organică de pe Pământ: celuloza, materialul dur care căptușește pereții celulari ai plantelor.

Un nou studiu realizat de o echipă internațională de cercetători a descoperit microorganisme necunoscute până acum în intestinul uman, care sunt capabile să descompună celuloza din vegetale.

Decenii la rând, s-a presupus că celuloza nu poate fi descompusă de către corpul uman așa cum poate fi în intestinele vacilor, cailor, oilor sau altor mamifere. Abia în 2003 oamenii de știință au descoperit bacterii intestinale umane care puteau digera aceste fibre, într-un final.

Studiul recent s-a bazat pe genele aceleiași bacterii pentru a căuta altele similare. Intestinele noastre, se pare, găzduiesc mai multe specii de microbi care mestecă celuloză și care ne-au scăpat atenției până acum. O specie este puternic asociată cu mamiferele care rumină, alta cu primatele, și alta cu oamenii.

Toate cele trei specii aparțin genului Ruminococcus, cunoscut deja pentru a avea reprezentanți în intestinul uman sănătos (și nesănătos) și posedă gene implicate în digestia celulozei.

În mostrele fecale de la vânători-culegători, populații rurale și oameni antici care au trăit acum 1.000 și 2.000 de ani, cele trei tipuri de microorganisme existau din abundență.

Totuși, la populațiile din societățile moderne și industrializate, aceleași microbi intestinali sunt remarcabil de rare, ceea ce duce la mai puține vegetale consumate.

„Aceste descoperiri implică în mod colectiv o scădere a acestor specii în intestinul uman, probabil influențată de trecerea către stilurile de viață occidentalizate”, scriu autorii studiului, conduși de microbiologul Sarah Moraïs de la Universitatea Ben-Gurion din Negev, Israel.

Acest lucru devine posibil, explică cercetătorii, dacă microorganismele Ruminococcus sunt private de fibre vegetale, astfel numărul lor în intestin poate scădea.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#cercetatori #fructe #legume #studiu

„Nu am văzut un motiv serios pentru o acțiune de protest”. O spune vicepreședintele comisiei juridice din Parlament, Igor Chiriac, referindu-se la greva japoneză declanșată de judecători în semn de nemulțumire față de proiectul legii salarizării. Potrivit lui Chiriac, nivelul salariilor trebuie stabilit în funcție de posibilitățile financiare ale statului și comparat cu veniturile angajaților din alte domenii ale sectorului public.

Începând cu 12 octombrie judecătorii desfășoară o grevă japoneză, exprimându-și nemulțumirea față de proiectul legii salarizării, despre care spun că nu le-ar asigura o majorare a veniturilor proporțională cu complexitatea și responsabilitatea muncii lor. Deputatul PAS, Igor Chiriac, pune la îndoieală justificarea protestului.

„Nu am văzut un motiv serios pentru o acțiune de protest. Inițial, judecătorii s-au declarat nemulțumiți de suma cu care se majorează salariile. Ulterior, CSM a venit cu o rectificare și a spus că salariile nu se majorează cu 560 de lei, ci cu aproape 2000 de lei lunar. Ulterior, tot judecătorii spun că nu știu cu cât se majorează pentru că încă nu știu valoarea de referință. Dacă voi încă nu cunoașteți cu cât se majorează salariile, atunci pentru ce protestați?”, a spus vicepreședintele comisiei juridice, Igor Chiriac, în cadrul emisiunii „Rezoomat” de la RealitateaTV.

Potrivit lui Chiriac, veniturile unui judecător numit recent în funcție, inclusiv compensațiile pentru transport, arată că nivelul de remunerare este deja unul semnificativ.

„Discuțiile vizează judecătorii instanțelor de fond. Eu am verificat declarațiile de avere și interese ale judecătorilor pentru anul 2025. Un judecător de la Judecătoria Drochia, numit în 2024, în anul 2025 a primit aproape 400 de mii de lei. În afară de salariu a primit peste 41 de mii de lei cheltuieli pentru transport. Adică are un salariu de peste 26 de mii de lei, plus 3000 de lei pentru transport. Adică, un judecător numit abia acum un an, primește la card în jur de 30 mii lei lunar”, a explicat parlamentarul.

Chiriac afirmă că toate majorările salariale pentru angajații din sectorul public trebuie stabilite în funcție de resursele financiare disponibile la buget.

„Când discutăm de salarii, indiferent în care domeniu, trebuie să vedem care sunt posibilitățile financiare. Trebui să analizăm cât putem mări salariile și la medici, polițiști, pompieri”, a punctat Igor Chiriac.