Dietele occidentale și industrializate sunt lipsite de fibre și acest lucru poate schimba fundamental modul în care intestinele noastre digeră materia vegetală tare. Chiar dacă fructele și legumele sunt o parte cheie a dietei umane, oamenii de știință încep să înțeleagă modul în care organismele noastre descompun cea mai abundentă substanță organică de pe Pământ: celuloza, materialul dur care căptușește pereții celulari ai plantelor.

Un nou studiu realizat de o echipă internațională de cercetători a descoperit microorganisme necunoscute până acum în intestinul uman, care sunt capabile să descompună celuloza din vegetale.

Decenii la rând, s-a presupus că celuloza nu poate fi descompusă de către corpul uman așa cum poate fi în intestinele vacilor, cailor, oilor sau altor mamifere. Abia în 2003 oamenii de știință au descoperit bacterii intestinale umane care puteau digera aceste fibre, într-un final.

Studiul recent s-a bazat pe genele aceleiași bacterii pentru a căuta altele similare. Intestinele noastre, se pare, găzduiesc mai multe specii de microbi care mestecă celuloză și care ne-au scăpat atenției până acum. O specie este puternic asociată cu mamiferele care rumină, alta cu primatele, și alta cu oamenii.

Toate cele trei specii aparțin genului Ruminococcus, cunoscut deja pentru a avea reprezentanți în intestinul uman sănătos (și nesănătos) și posedă gene implicate în digestia celulozei.

În mostrele fecale de la vânători-culegători, populații rurale și oameni antici care au trăit acum 1.000 și 2.000 de ani, cele trei tipuri de microorganisme existau din abundență.

Totuși, la populațiile din societățile moderne și industrializate, aceleași microbi intestinali sunt remarcabil de rare, ceea ce duce la mai puține vegetale consumate.

„Aceste descoperiri implică în mod colectiv o scădere a acestor specii în intestinul uman, probabil influențată de trecerea către stilurile de viață occidentalizate”, scriu autorii studiului, conduși de microbiologul Sarah Moraïs de la Universitatea Ben-Gurion din Negev, Israel.

Acest lucru devine posibil, explică cercetătorii, dacă microorganismele Ruminococcus sunt private de fibre vegetale, astfel numărul lor în intestin poate scădea.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#cercetatori #fructe #legume #studiu

Elevii din clasa a IV-a vor primi din nou note, după aproape un deceniu în care la clasele primare s-au folosit doar calificative. Calificativele au înlocuit notele în 2015, iar acum Ministerul Educației și Cercetării revine parțial la vechiul sistem printr-o metodologie nouă de evaluare.

Notele de la 5 la 10 vor fi acordate la Limba și literatura română (sau rusă), Limba și literatura ucraineană, bulgară sau găgăuză, Limba străină și Matematică. La Științe, Istorie și celelalte discipline rămân calificativele.

În clasele I-III apare o noutate: pe lângă „Foarte bine”, „Bine” și „Suficient”, este introdus calificativul „Excelent”, pentru elevii cu nivel avansat de performanță.

Numărul testelor scade și el. Un elev nu va avea voie să dea mai mult de două evaluări într-o săptămână, iar în total numărul evaluărilor pe an a fost redus cu peste 100 față de cât era planificat inițial. La Educația fizică, Educația plastică, Educația tehnologică, Dezvoltarea personală, Educația moral-spirituală și la opționale nu se mai dau teste finale — progresul copiilor va fi urmărit doar prin observație pe parcurs.

Dacă un elev nu ia notă de trecere sau calificativul „Suficient”, rezultatul nu se mai trece în catalog. În loc de el, apare litera „R” (Recuperare), iar învățătorul lucrează separat cu copilul pentru recuperarea materiei.

„Recuperarea nu este o sancțiune și nici o simplă reevaluare. Este un proces prin care copilul primește explicații suplimentare, timp și sprijin pentru a depăși dificultățile constatate,” a declarat Valentina Olaru, secretar de stat al Ministerului Educației și Cercetării.