Republica Moldova are o șansă istorică să înceapă negocierile de aderare și să devanseze Ucraina în procesul de negociere. O spune fostul negociator-șef pentru aderarea României la Uniunea Europeană, Leonard Orban. Potrivit acestuia, dacă Republica Moldova va avea voință politică pentru a implementa reformele, capacitate administrativă și va rezolva problema transnistreană, este fezabil ca aderarea la UE să se producă în anul 2030, notează ipn.md.

Negociatorul-șef al aderării României la UE, Leonard Orban, spune că situația geopolitică a creat premise pentru ca Republica Moldova și Ucraina să obțină statut de țări candidate la aderare, iar dacă vor fi realizate condiționalitățile Comisiei Europene, negocierile de aderare ar putea începe în curând.

„E o șansă istorică. E o șansă care nu trebuie ratată. România a avut o fereastră de oportunitate să înceapă negocierile de aderare în 2000, să le finalizeze în decembrie 2004 și să adere la UE în 2007. Republica Moldova, o țară mică, din perspectiva integrării ridică probleme mult mai mici comparativ cu Ucraina, are o șansă extraordinară. Părerea mea este că nu se va lua o decizie de începere a negocierilor de aderare cu Moldova, fără Ucraina. Începutul va fi comun. La pachet. Așa cum a fost în cazul României și Bulgariei. Dar în timpul negocierilor de aderare ritmul va fi diferit. Evident că mult mai repede ar putea să se integreze Republica Moldova, în condițiile în care va exista susținere politică materializată în eforturi de schimbare profundă, va exista capacitate administrativă și va fi rezolvată problema transnistreană. Sunt cele trei condiții care, dacă vor fi îndeplinite, Republica Moldova va avea o șansă bună”, a spus fostul negociator-șef al României pentru aderarea la Uniunea Europeană, Leonard Orban.

Reprezentanții guvernării de la Chișinău au anunțat în repetate rânduri că până în anul 2030 Republica Moldova trebuie să fie pregătită pentru eurointegrare. Potrivit lui Leonard Orban, cele mai importante condiții care trebuie realizate pentru a obține acest deziderat vizează reforma justiției și lupta cu corupția.

„Termenul 2030 pare unul extrem de ambițios, dar e un termen fezabil. Reforma justiției este crucială și este o chestiune esențială nu numai pentru Comisia Europeană, instituția care negociază, dar și pentru statele membre. La noi DNA a funcționat foarte bine. Sper că această structură nouă, Tribunalul Anticorupție, să nu fie doar o etichetă, ci să-și dovedească eficacitatea în lupta cu corupția”, a mai spus Leonard Orban.

În luna octombrie, Comisia Europeană va publica un raport privind gradul de implementare de către Republica Moldova a celor nouă condiționalități oferite la obținerea statutului de țară candidată la aderare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În baza raportului Comisiei Europene, în luna decembrie, Consiliul European ar putea decide începerea negocierilor de aderare.

#aderare #Leonard Orban #UE

Uniunea Europeană a renunțat să formeze un grup de experți pentru a-și consolida apărarea, după opoziția exprimată de mai multe țări, printre care Italia, au declarat luni surse diplomatice, transmite AFP, potrivit Agerpres.

Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a anunțat săptămâna trecută în Irlanda formarea unui grup de experți la înalt nivel, provenind, printre altele, din Ucraina sau Marea Britanie, pentru a reflecta asupra modalităților de consolidare a apărării europene.

Inițiativa, care urma să se concretizeze luni printr-o primă întâlnire a acestui grup, a fost anulată în ultimul moment din cauza reținerilor Italiei, căreia i s-au alăturat Franța și Germania, a precizat un oficial european sub protecția anonimatului.

„Unele state membre au considerat că deocamdată aceasta nu este cea mai bună cale de urmat”, a precizat oficialul. „Căutăm noi posibilități de a angaja dialogul cu statele membre. Diagnosticul nu s-a schimbat: Europa trebuie să obțină rezultate mai rapid în materie de apărare”, a adăugat el.

UE urmărește să își consolideze apărarea în fața amenințării ruse și a riscului unei dezangajări a Statelor Unite în Europa, dar cele 27 de state membre țin în continuare la propriile prerogative în această chestiune.

Anularea acestei inițiative este un eșec pentru Kallas, care se confruntă deja cu apeluri de a reforma diplomația europeană, pe care unele capitale europene, inclusiv Paris și Berlin, o consideră ineficientă.