Leul moldovenesc s-ar putea schimba la față. Guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei (BNM), Anca Dragu, a dezvăluit pentru TV8 că în prezent există un plan care prevede schimbarea designului bancnotelor naționale. Cum vor arăta însă acestea și ce modificări vor fi făcute se va anunța ulterior, când vor avea loc mai multe consultări și discuții la acest subiect.

„Nu o să comunic acum, vom lăsa surprizele pentru discuții viitoare la această temă, dar anul acesta, da, ne vom uita la designul bancnotelor leului moldovenesc. – Schimbarea materialului din care este făcut, îmbunătățirea calității? Asta este o fază ulterioară la care vom discuta despre suportul pe care este imprimată bancnota, dar va fi un proiect foarte frumos o să vedeți, un proiect participativ pentru a decide cum să arate bancnotele”.

În timp ce unii moldoveni cred că ar fi loc de o schimbare la față a leului moldovenesc, alții se mulțumesc doar ca să îi aibă în buzunar și să fie cât mai mulți.

Leul moldovenesc a fost pus în circulație pe 29 noiembrie 1993. Acesta este făcut din hârtie, iar autorul designului bancnotelor este artistul plastic Gheorghe Vrabie, cel care a realizat și stema de stat. Pe bancnote este reprezentant domnitorul Ștefan cel Mare și mai multe monumente de importanță națională.

Ideea actualizării designului leului moldovenesc și a îmbunătățirii calității materialului din care este făcut nu este nouă. Despre acest lucru s-a mai discutat și cu șase ani în urmă, dar totul s-a rezumat la declarații.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Anca Dragu #BNM #design #leul moldovenesc

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.