Orașul libian Derna este în pericol să se confrunte cu „o a doua criză devastatoare” din cauza apei contaminate și a lipsei de igienă, ceea ce crește riscul de răspândire a bolilor în lume. Nouă agenţii ONU sunt prezente acolo, dar şi în alte oraşe din estul Libiei pentru a ajuta persoanele afectate de furtuna Daniel, care a devastat regiunea la 10 septembrie.

„Autorităţile locale, agenţiile umanitare şi echipa OMS (Organizaţia Mondială a Sănătăţii) îşi manifestă îngrijorarea faţă de riscul de răspândire a bolilor, în special prin apă contaminată şi lipsa de igienă”, a indicat ONU.

„Echipa (OMS) continuă să lucreze pentru a preveni răspândirea bolilor şi a evita o a doua criză devastatoare în regiune”, se mai arată în comunicatul ONU.

Potrivit aceleiaşi surse, în ultimele zile, echipe ale UNICEF prezente la Derna şi în împrejurimi au furnizat „truse medicale de urgenţă” serviciilor de asistenţă primară pentru a oferi ajutor unui număr 15.000 de persoane timp de trei luni.

La rândul său, Înaltul Comisariat al ONU pentru Refugiaţi (UNHCR) distribuie „kituri de prim ajutor, incluzând pături, folii de plastic şi echipamente de gătit, pentru 6.200 de familii strămutate din Derna şi Benghazi”, principalul oraş din estul Libiei, continuă comunicatul.

În plus, raţii alimentare au fost distribuite la peste 5.000 de gospodării de către Programul Alimentar Mondial (PAM), iar OMS a trimis prin avion 28 de tone de materiale medicale.

Organizaţia Internaţională pentru Migraţie (OIM) a sprijinit „460 de familii cu produse nealimentare şi alte 4.000 de familii din Benghazi cu medicamente”.

Bilanţul victimelor inundaţiilor devastatoare produse în Libia a urcat la aproape 11.300 de morţi doar în cel mai puternic lovit oraş, Derna.

#apa contaminata #Libia #lume #ONU #risc de boli

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.