A fost lansată recepționarea dosarelor, pentru acordarea locuințelor lichidatorilor consecințelor accidentului nuclear de la Cernobîl. Cererile pot fi depuse până pe 24 iulie.

Pentru a obține apartamentul, potențialii beneficiari trebuie să fie cetățeni moldoveni, să dețină legitimația de participant la lichidarea consecințelor avariei de la Cernobîl și să nu aibă în proprietate locuințe, terenuri pentru construcții sau case în întovărășiri pomicole.

Veteranii vor prezenta personal sau prin intermediul reprezentantului legal, setul de acte la Ministerul Muncii și Protecției Sociale, mun. Chișinău, str. Vasile Alecsandri nr. 1, etajul 1. O Comisie specializată le va analiza, iar dacă se va stabili că lipsește vreun document, solicitanții pot completa dosarul timp de 10 zile.

Solicitanții vor depune o cerere la Comisia de transmite a locuințelor și vor anexa:

actele de identitate, legitimația de participant la lichidarea consecințelor avariei de la Cernobîl,
documentul eliberat de către Agenția Servicii Publice cu privire la existența sau lipsa bunurilor imobile deținute în proprietate începând cu anul 1986 (dacă ASP nu deține asemenea date, se va completa o cerere pe proprie răspundere),
confirmarea eliberată de către autoritățile administrației publice locale că acesta nu a beneficiat de mijloace financiare din partea statului pentru procurarea sau construcția unei locuințe, certificatul privind componența familiei,
certificatul de încadrare în grad de dizabilitate (al solicitantului sau al copilului, după caz), eliberat de către Consiliul Naţional pentru Determinarea Dizabilităţii şi Capacităţii de Muncă sau structurile acestuia,
certificatul eliberat de către Primăria unităţii administrativ-teritoriale prin care se confirmă că suprafaţa locativă care revine fiecărui membru al familiei beneficiarului din fondul public de locuinţe, este sub norma minimă stabilită de 9 m²,
decizia Comisiei tehnico-sanitare a unității administrativ teritoriale, care stabilește necorespunderea exigenţelor tehnice şi sanitare a locuinței;
în cazul persoanei participante la lichidarea consecințelor avariei de la CAE Cernobîl decedate, membrii familiei (soțul/soția sau unul dintre copii) prezintă certificatul de căsătorie și certificatul de deces, certificatul de naștere, actul eliberat de către Agenția Servicii Publice cu privire la existența sau lipsa bunurilor imobile deținute în proprietate pentru defunct, cât și pentru solicitant,
acordul privind prelucrarea datelor cu caracter personal.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Formularele tipizate le găsiți accesând următoarele linkuri: cererea adresată Comisiei de transmitere a locuințelor, declarația pe propria răspundere, acordul privind prelucrarea datelor cu caracter personal.

Locuințele se transmit în proprietate privată participanților la lichidarea consecințelor avariei de la Cernobîl sau, după caz, familiilor acestora, la solicitare, indiferent de localitatea unde își au reședința sau domiciliul.

În caz de deces al veteranului, care se afla în comun cu familia sa la evidența autorităților administrației publice locale pentru asigurarea cu spațiu locativ, apropiații sunt eligibili să primească locuința. Condiția este ca soții să nu fie recăsătoriți sau copiii să nu aibă 18 ani sau 23 de ani dacă sunt studenți.

Suprafața locuinței ce urmează a fi transmisă în proprietatea privată a beneficiarului se va determina în funcție de componența familiei și de
nevoile speciale ale membrilor acesteia. Beneficiarii vor suporta cheltuielile aferente transmiterii apartamentului și vor achita serviciile comunale.

Condițiile pentru acordarea locuinței găsiți AICI.

Pentru informații suplimentare, puteți apela la numerele de telefon: 022-804-456 sau 022-804-448.

#apartamente #bloc #Cernobîl #locuințe #veterani

Autoritățile italiene au transferat în Sardinia 88 de deținuți considerați printre cei mai periculoși mafioți și teroriști ai țării, o decizie care a provocat nemulțumirea autorităților locale. Guvernatoarea Sardiniei, Alessandra Todde, susține că insula riscă să devină „Cayenne-ul Italiei”.

Deținuții au ajuns în weekend la o bază militară de pe insulă, de unde au fost transportați sub escortă strictă către noua aripă de maximă securitate a penitenciarului din Uta. Identitățile acestora nu au fost făcute publice.

Toți sunt supuși regimului special de detenție 41-bis, unul dintre cele mai restrictive din Italia, destinat în special membrilor organizațiilor mafiote. Regimul urmărește să împiedice deținuții să comunice între ei și să transmită ordine către membrii aflați în libertate.

Transferul celor 88 de persoane a ridicat la 183 numărul deținuților aflați sub regimul 41-bis în Sardinia, aproximativ un sfert din totalul național.

Guvernatoarea Alessandra Todde a criticat decizia, susținând că autoritățile centrale au acționat fără o consultare suficientă cu Sardinia și că penitenciarele insulei se confruntă deja cu probleme de personal. În februarie, sute de persoane au protestat la Cagliari împotriva transferării deținuților.

„Guvernul a acționat într-un mod unilateral și arogant, tratând Sardinia ca pe Cayenne-ul Italiei”, a declarat Todde, făcând referire la celebra închisoare din Guyana Franceză, cunoscută drept „Insula Diavolului” și devenită celebră prin filmul „Papillon”.

Autoritățile italiene resping însă criticile. Ministrul adjunct al Justiției, Alberto Balboni, a acuzat-o pe Todde de ipocrizie și a amintit că proiectul noii aripi a penitenciarului din Uta a fost inițiat de un guvern anterior, în care era implicat partidul acesteia.

Transferul face parte, potrivit unui oficial penitenciar italian, dintr-un plan de concentrare într-un număr mai mic de închisori a deținuților condamnați la detenție pe viață și aflați sub regimul 41-bis. Sardinia are o tradiție de a găzdui astfel de deținuți, în special în anii 1990, în perioada represiunii împotriva mafiei siciliene.

Regimul 41-bis presupune izolarea strictă a deținuților. Aceștia petrec până la 23 de ore pe zi în celule și au dreptul la o singură oră de activitate fizică, într-un grup foarte restrâns. Interacțiunile și conversațiile sunt atent monitorizate pentru a preveni transmiterea de ordine sau informații între membrii organizațiilor criminale.

Decizia readuce în atenție și fosta închisoare de pe insula Asinara, supranumită „Alcatrazul Italiei”, unde au fost deținuți în trecut lideri mafioți precum Toto Riina și Raffaele Cutolo. Penitenciarul a fost închis în 1997.