Condițiile neobișnuite impuse în caietul de sarcini pentru licitația privind darea în arendă a spațiilor comerciale din Aeroportul Internațional Chișinău nu au analogie în lume și sunt total lipsite de orice argumentare economică. Singura logică a acestora este pregătirea căii pentru oferirea unui bun al statului, care aduce profit, unei companii prestabilite în urma unui acord secret, prin organizarea unui concurs trucat. Este singura concluzie care se desprinde în urma analizei licitațiilor similare, organizate de diferite aeroporturi din Uniunea Europeană într-o perioadă proximă. În același timp, în cazul capitalei Republicii Moldova, perioada rezervată analizei ofertei și pregătirii documentelor necesare pentru participare la licitație este cea mai scurtă, fapt ce, de asemenea, viciază puternic procedura și descurajează participarea mai multor companii.

Analiza licitațiilor similare din alte țări europene, precum România și Lituania, evidențiază diferențe semnificative în abordare. În timp ce aeroporturile din aceste țări adoptă condiții mai permisive și o mai mare transparență în procesul de licitație, Chișinăul se remarcă prin cerințe exagerate și o perioadă scurtă de desfășurare a licitației, descurajând astfel participarea mai multor companii și alimentând suspiciuni privind un posibil favoritism.

În urma unei analize a site-urilor mai multor aeroporturi din România și alte țări europene și am constatat pe șase dintre ele anunțuri despre desfășurarea, în această perioadă, a licitațiilor pentru darea în arendă a spațiilor comerciale. Este vorba de București, Iași, Cluj, Vilnius, Kaunas și Palanga din Lituania.

Primul lucru care diferă vizibil în abordarea acestor aeroporturi față de cel de la Chișinău este caracterul mult mai îngăduitor al condițiilor stabilite în caietul de sarcini. De exemplu, pentru cei care doresc să desfășoare activități comerciale la Otopeni cerința este de experiență în cel puțin un aeroport și șase magazine în ultimii șase ani. La concursul din Vilnius, licitația stabilește drept condiție minimă de șase magazine în ultimii trei ani și cel puțin 100 de mii de cumpărători în anul 2023. La Iași, participanților li se cere doar trei ani de experiență în domeniu, iar la Cluj – dovada operării în cel puțin trei puncte de vânzare pentru activitatea propusă, dintre care cel puțin unul într-un aeroport internațional cu trei milioane de călători în unul dintre anii 2017-2022. Față de Chișinău, este o diferență uriașă, ținând cont de faptul că în capitala celei mai sărace țări europene pretendenților li se cer tocmai șapte ani de experiență în domeniu în cel puțin 10 aeroporturi din Uniunea Europeană, cinci ani de operare în trei magazine și o cifră de afaceri de 30 de milioane de euro în unul din ultimii trei ani.

A doua diferență importantă între condițiile stabilite de Chișinău și celelalte aeroporturi este formula tehnică a ofertei. În timp ce aeroporturile din România și Lituania au împărțit spațiile comerciale în loturi separate – duty-free și food and beverage -, la noi totul este oferit într-un lot unic. Mai mult, administrația de la Otopeni a împărțit în două loturi spațiile pentru alimentație și băuturi, ceea ce permite atragerea unui număr de participanți cât mai mare și, respectiv, crește considerabil concurența, permite alegerea unei oferte cât mai rentabile. La Chișinău, deși lotul este cel mai mare și îl depășește chiar și pe cel de la București, plata este cea mai mică. Ținând cont și de condițiile nemaivăzute, este clar că oferta va fi extrem de săracă, iar asta înseamnă că statul va pierde posibilitatea de a obține un preț mai bun și, nu este exclus, chiar nu va avea de ales, conform BANI.MD.

Al treilea factor care diferențiază considerabil Chișinăul de celelalte Orașe este perioada extrem de scurtă pentru licitație. De exemplu, autoritățile lituaniene, pentru care transparența nu este o noțiune sterilă, au stabilit pentru licitarea a 613 metri pătrați un termen de tocmai jumătate de an. Asta permite o analiză minuțioasă a pieței, pregătirea tuturor actelor și elaborarea unui plan de afaceri bine structurat. În celelalte cazuri, la Vilnus și Kaunas companiile au la dispoziție nu mai puțin de trei luni. Și la București, participanților la licitație li se oferă o perioadă de 110 zile sau mai mult de trei luni, iar la Cluj – 34 de zile. Numai la Chișinău doritorilor de a participa la licitație li se oferă mai puțin de o lună. Asta reduce categoric posibilitatea marilor companii de a-și modifica planurile de afaceri.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Primul concurs de la aeroport a fost anulat, întrucât au participat doar două companii – Lagardere Travel Retail și LeBridge. Ulterior a fost anunțat un nou concurs. Perioada de depunere a ofertelor este 11-25 martie. În 26-28 martie va avea loc examinare a dosarelor, iar licitația propriu-zisă este planificată pentru 29 martie.

Recent, în spațiul public, a apărut o scrisoare a Consiliul Concurenței trimisă conducerii aeroportului în care instituția își exprimă nedumerirea față de prevederile stipulate în caietul de sarcini, pe care le consideră „inexplicabile și dubioase”. Documentul a fost făcut public de bloggerul Eugen Luchianiuc și datează din 2 februarie. Deocamdată, nu se cunoaște care este soarta demersului.

#Aeroport #aeroport Chisinau #arenda #licitatie #spatii comerciale

Bărbatul moldovean din Italia care și-a ucis fosta iubită, o tânără de origine ucraineană, și i-a ascuns ulterior cadavrul într-o valiză, a fost condamnat în apel la închisoare pe viață, după ce primise inițial o pedeapsă de 20 de ani de detenție. Judecătorii au stabilit că omorul a fost pregătit în zilele anterioare și au reținut circumstanța agravantă a premeditării, scrie Rotalianul.

Din cele relatate de ziarul Il Giorno, care prezintă motivarea într-un articol din 17 septembrie 2026, reiese că Dumitru Stratan, în prezent în vârstă de 37 de ani, a primit pedeapsa pe viață prin hotărârea pronunțată la data de 22 aprilie de Curtea cu Jurați de Apel din Brescia. Președinta completului, Eliana Genovese, explică decizia într-un document de 110 pagini.

Prima instanță, Curtea cu Jurați din Mantova, îl condamnase pentru omor intenționat și ascunderea cadavrului, apreciind că uciderea Yanei Malaiko fusese comisă în urma unui impuls de moment. Analiza din apel a dus însă la o concluzie diferită: atacul nu fusese improvizat.

Despărțirea și amenințarea de dinaintea crimei

Yana Malaiko, o ucraineancă de 23 de ani, locuia temporar la Cristina Stratan, sora fostului ei iubit, pentru care lucra ca barmaniță într-un local din Castiglione delle Stiviere, provincia Mantova. După încheierea relației cu Dumitru, cunoscut și ca Dima, tânăra începuse o relație cu Andrei Cojocaru, un tânăr rezident în localitatea Medole.

Cu cinci zile înaintea omorului, la 15 ianuarie 2023, Stratan o amenințase, bănuind că avea un alt partener: „Trebuie să pleci din Castiglione, pentru că, dacă este cineva pe care îl cunosc, te omor”.

În interpretarea judecătorilor, prin aceste cuvinte bărbatul încerca totodată să-i impună plecarea ca posibilă cale de scăpare. Hotărârea tinerei de a-și urma propria decizie a fost urmată de conturarea planului prin care Stratan voia să răzbune ceea ce considera o „dezonoare”.

Omorul s-a produs în noaptea de 19 spre 20 ianuarie 2023, într-un apartament din Castiglione delle Stiviere, provincia Mantova. Locuința se afla într-un bloc mare din piazzale Resistenza, cunoscut drept „zgârie-nori”.

Pregătirile analizate de instanță

Motivarea indică șapte elemente în sprijinul premeditării, urmărind atât acțiunile dinaintea atacului, cât și conduita ulterioară a condamnatului.

Pe lângă amenințare, judecătorii au analizat intervențiile lui Stratan asupra camerelor din lifturi. Bărbatul încercase să le scoată din funcțiune, fără să știe că dispozitivele erau false și fuseseră montate doar pentru descurajare.

În seara de 18 ianuarie, acesta intrase și ieșise de șapte ori prin zona lifturilor și a holului de acces. Instanța a apreciat că studia traseul pe care urma să transporte cadavrul. Tot în acea zi își resetase telefonul mobil.

Pentru a o aduce pe Yana în apartament, Stratan s-a folosit de atașamentul ei față de cățelul Bulka. I-a spus, în mod mincinos, că animalul nu se simțea bine.

Ajunsă în locuință, tânăra a fost lovită în zona feței și a capului, apoi sufocată, posibil cu o pernă. Autopsia a evidențiat „leziuni multiple de natură hematică” și a stabilit drept cauză a decesului o „asfixie mecanică violentă”.

Stratan a înghesuit trupul într-o valiză cu rotile și l-a transportat cu un Mercedes SLK. Cadavrul a fost ascuns sub o grămadă de lemne și frunziș, într-o zonă rurală cu deșeuri dintre Castiglione și Lonato del Garda. Descoperirea a avut loc abia în după-amiaza de 1 februarie.

Lopata din mașină și comportamentul de după omor

Un alt element analizat a fost lopata găsită în automobilul rămas împotmolit. Judecătorii au explicat semnificația acesteia în motivare:

„Este clar că Stratan trebuia să o folosească pentru a săpa o groapă în care să pună apoi cadavrul Yanei, dar «pățania» cu noroiul în care rămăsese blocată mașina îi dăduse planurile peste cap. Ceea ce contează însă este că, în mod cert, nu putea să-și fi procurat lopata în acea dimineață, ci trebuia să o fi pregătit cel puțin cu o zi înainte: un indiciu suplimentar că uciderea tinerei nu a fost improvizată, ci concepută și pregătită în zilele precedente”.

Instanța a remarcat și calmul neobișnuit al bărbatului după crimă, în contrast cu agitația manifestată anterior. Pentru judecători, această schimbare corespundea comportamentului unei persoane care își dusese planul la capăt.

Descris în hotărâre ca fiind „așezat comod, fumând o țigară”, Stratan i-a mărturisit unui prieten: „Am omorât-o pe Boni”, folosind porecla Yanei. A adăugat apoi: „Am făcut o tâmpenie”.

Judecătorii au subliniat lipsa remușcărilor

Motivarea insistă asupra refuzului de a ajuta la găsirea tinerei și asupra atitudinii față de familia acesteia:

„Nu a colaborat niciodată la investigațiile pentru găsirea trupului tinerei, păstrând tăcerea timp de zece zile, iar chiar și după descoperirea cadavrului negase că el îl pusese în valiză, negase că el trimisese mesajul de pe telefonul Yanei după moartea ei.

Nu s-a observat niciodată la inculpat nici cea mai mică urmă de căință și nici de regret manifestat inclusiv față de rudele victimei foarte tinere, cu care, de altfel, locuise trei ani și pe care, după propriile afirmații, o iubise”.

În concluzia lor, magistrații au descris astfel gravitatea faptelor:

„Fapta a fost comisă cu o brutalitate și o înverșunare ieșite din comun, după cum demonstrează starea în care a fost găsită Yana, iar însăși modalitatea crudă de ucidere, prin asfixiere, strangulare și sufocare, chiar nu merită nicio circumstanță atenuantă, ci indică o insensibilitate totală și o răceală sufletească ce lasă fără cuvinte”.

Propunere legislativă susținută de avocatul părinților

Cazul Yanei se află și în centrul unui demers pentru modificarea legislației penale. Angelo Lino Murtas, avocatul care îi reprezintă ca părți civile pe părinții tinerei, a înaintat o propunere împreună cu Asociația Y.A.N.A. — You Are Not Alone — și Asociația „Pamela Mastropietro”.

Inițiativa a fost adusă în atenția publicului inclusiv la manifestația „Lacrime furenti”, organizată la Roma la 15 octombrie 2025, cu participarea părinților mai multor victime ale femicidului.

Propunerea urmărește introducerea în articolul 577 din Codul penal a unei noi circumstanțe agravante, care să atragă închisoarea pe viață atunci când autorul, după omor, „a dezmembrat, a jupuit sau a profanat în orice alt mod cadavrul victimei ori l-a ascuns”.

Scopul este ca asemenea acțiuni, sancționate în prezent separat, să constituie o agravantă specifică a omorului. Inițiatorii invocă și o diferență privind administrarea probelor: stabilirea premeditării presupune verificarea unor elemente subiective și temporale adesea complexe, în timp ce dezmembrarea, profanarea sau ascunderea trupului sunt fapte materiale care pot fi constatate obiectiv.