Procedura de licitație pentru instalarea centralelor de cogenerare de înaltă eficiență la CT Vest și CET Sursa 3, o investiție de peste 81 milioane de euro din cadrul proiectului PIESACET-2 — a ajuns într-un moment complicat. În timp ce mai mulți participanți acuză trucarea licitației și excluderea abuzivă a unor ofertanți, Ministerul Energiei confirmă oficial că statul nu poate susține financiar ofertele rămase în concurs, iar Banca Mondială trimite la Chișinău o misiune energetică în perioada 24–27 noiembrie 2025 pentru clarificări urgente, scrie BANI.MD.

Proiectul, finanțat de Banca Mondială prin BIRD și gestionat de UCIPE, vizează instalarea unor motoare de cogenerare la CT Vest și CET Sursa 3, precum și modernizarea rețelelor de transformare și distribuție. Valoarea totală a pachetului este de 92 milioane de euro, din care componenta de cogenerare reprezintă 81 milioane de euro. Prima licitație internațională a fost lansată în 2023, însă anulată în 2024; o procedură nouă a fost deschisă la finalul anului 2024, după revizuirea documentației.

La licitație s-au înscris patru companii: BCC Group (Azerbaidjan), consorțiul condus de Iltechno (Turcia), Onur Group (Turcia) și Synergy Construct (Ungaria). Ulterior, UCIPE a descalificat BCC Group și Synergy Construct, invocând motive procedurale. În cazul BCC Group, decizia s-a bazat pe o presupusă neconformitate a documentului Bid Security, deși compania susține că a respectat exact indicațiile UCIPE — inclusiv formula privind valabilitatea garanției până la 25 octombrie 2025, dată comunicată chiar de autorități.

Rămase în concurs, ofertele liderilor turci au ridicat semne de întrebare: Iltechno a înaintat un preț de 111,5 milioane euro, iar Onur Group — 114 milioane euro. Diferența față de valoarea estimată a proiectului (81 milioane euro) și față de oferta BCC Group — 75,5 milioane euro, care nu a fost deschisă oficial, dar a fost comunicată în corespondența cu autoritățile — conturează o posibilă supralicitate de aproximativ 36 milioane euro.

Într-o adresare oficială emisă pe 17 octombrie 2025, Ministerul Energiei confirmă că statul nu poate susține prețurile ofertate de companiile rămase în licitație, precizând că acestea „depășesc semnificativ limitele bugetare stabilite” și că procedura trebuie reevaluată pentru a asigura eficiența financiară și sustenabilitatea proiectului. Totodată, ministerul recunoaște existența sesizărilor venite din partea ofertanților eliminați, care contestă deciziile UCIPE, și notează că un preț atât de ridicat ar pune în pericol capacitatea Republicii Moldova de a implementa proiecte energetice strategice.

Presa economică și surse din sector avertizează că o eventuală atribuire a contractului la un preț majorat cu peste 36 milioane euro ar genera un prejudiciu substanțial bugetului de stat, estimat la circa 700 milioane lei.

În paralel, Banca Mondială a anunțat o misiune la Chișinău între 24 și 27 noiembrie 2025, cu obiectivul de a discuta situația proiectului, acoperirea eventualului deficit de finanțare, etapele licitației controversate și pregătirea sectorului energetic pentru iarnă. Reprezentanții Băncii Mondiale urmează să prezinte și rezultatele modelului financiar actualizat pentru Termoelectrica, dar și recomandări pentru continuarea proiectului.

La sfârșitul săptămânii trecute, redacția BANI.MD a transmis ministrului Energiei, Dorin Junghietu, un set de patru întrebări referitoare la licitația pentru centralele de cogenerare de la Termoelectrica. Astăzi, 24 noiembrie, redacția a revenit cu un nou mesaj, iar ministrul ne-a direcționat către echipa de comunicare. În consecință, întrebările au fost expediate serviciului de comunicare al ministerului.

Întrebările adresate sunt următoarele:

Cum explică Ministerul diferența de peste 36 milioane de euro dintre prețul estimat (81 milioane euro) și ofertele rămase în concurs (111,5–114 milioane euro) pentru proiectul centralelor de cogenerare de la Termoelectrica?
Consideră Ministerul Energiei că această diferență reprezintă un risc substanțial de prejudiciu pentru bugetul de stat?
A fost solicitată o expertiză tehnică independentă pentru a determina dacă ofertele companiilor turcești sunt justificate sau artificial umflate?
Ministerul afirmă că statul „nu-și poate permite” aceste prețuri. Care este, în acest context, motivul pentru care licitația nu a fost suspendată imediat?

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Redacția BANI.MD va publica răspunsurile Ministerului Energiei imediat ce acestea vor fi furnizate.

#banca mondiala #ministerul energiei #termocentrale de cogenerare

Canada a activat marţi, 8 septembrie, taxele vamale de retorsiune asupra unor importuri din SUA în valoare de 27,6 miliarde de dolari canadieni (aproximativ 20 de miliarde de dolari americani), într-o nouă escaladare a războiului comercial cu Statele Unite, după eşecul negocierilor comerciale menite să evite aceste taxe, în timp ce nu sunt semne că Ottawa şi Washingtonul ar urma să reia aceste negocieri în curând, relatează hotnews.ro.

Aceste taxe vamale de retorsiune variază între 15% la 50% şi privesc sute de produse, de la oţel şi aluminiu până la electrocasnice, mobilă, produse lactate, maşini-unelte, produse cosmetice şi electronice.

Măsurile reprezintă răspunsul „dolar pentru dolar” promis de premierul canadian Mark Carney faţă de taxele vamale de 50% pe care preşedintele american Donald Trump le-a impus pe 22 august asupra unor produse canadiene de valoare similară, în urma eşecului negocierilor comerciale dintre cele două ţări vecine.

Premierul canadian a recunoscut că aceste contramăsuri vor creşte unele preţuri şi vor restrânge opţiunile pentru consumatorii canadieni, dar a insistat că sunt necesare pentru a răspunde Washingtonului şi pentru a proteja interesele economice ale Canadei.

Înaintea intrării în vigoare a acestor represalii economice canadiene, Trump a ameninţat că va împiedica producătorul canadian de aeronave Bombardier să îşi vândă avioanele în SUA, cu excepţia cazului în care îşi mută producţia în această ţară. Compania Bombardier i-a răspuns că are deja aproximativ 3.500 de angajaţi în SUA şi peste 20 de fabrici în această ţară.

În acest timp, nu sunt semne ale vreunei reluări în curând a negocierilor pentru a opri acest război comercial, după ce discuţiile au fost suspendate pe 21 august. Premierul Carney a spus că este pregătit să reia negocierile atunci când Washingtonul va adopta o atitudine „serioasă” şi când Trump va înceta atacurile şi declaraţiile batjocoritoare la adresa Canadei.

Guvernul de la Ottawa a anunţat un pachet de ajutor de stat de 7,5 miliarde de dolari canadieni pentru lucrătorii şi companiile care au de suferit în urma acestui conflict comercial.