Liderii europeni se reunesc la Bruxelles pentru a împărți funcțiile de conducere din UE. S-a ajuns la un CONSENS!

La o cină informală de luni la Bruxelles, liderii statelor membre UE vor iniția discuții privind ocuparea celor patru posturi cheie: președintele Comisiei, al Consiliului European, Înaltul Reprezentant pentru Politică Externă și președintele Parlamentului European, transmite adevarul.ro.

România nu propune niciun candidat pentru aceste funcții, deși numele președintelui Klaus Iohannis a fost vehiculat anterior. Este posibil ca țara să se mulțumească cu funcția de comisar european, eventual în domeniul apărării dacă acesta va fi creat sau un alt portofoliu existent. Comisarii sunt numiți de guvernele naționale.

Negocierile pentru aceste posturi implică în mod tradițional echilibrarea apartenenței politice, a distribuției geografice și a echilibrului de gen pentru a obține cel mai larg sprijin.

În 2019, selecția a durat mai multe zile, inclusiv un maraton nocturn care a epuizat vizibil liderii. De data aceasta, negocierile ar putea fi mai ușoare, deoarece un consens s-a conturat deja în urma alegerilor: Ursula von der Leyen pentru Comisie, António Costa pentru Consiliu și Kaja Kallas pentru Înaltul Reprezentant.

„Aceasta este direcția de deplasare”, a declarat un diplomat, vorbind sub rezerva anonimatului, pentru Euronews. „Există un interes clar de a obține claritate și predictibilitate rapid”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În ciuda optimismului privind o rezoluție rapidă, este posibil ca acordul final să nu fie semnat la cina de luni, ci să fie amânat până la summitul oficial programat pentru 27 iunie.

Arianna Podesta, purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene, a precizat că discuțiile privind agenda strategică a Consiliului vor implica șefi de stat sau de guvern și pe președinta von der Leyen, urmate de o cină informală rezervată doar liderilor. În aceste discuții se vor aborda pozițiile de vârf în UE, la care președinta von der Leyen nu va participa.

Deși unii lideri europeni, inclusiv rivalul de lungă durată Charles Michel, președintele Consiliului European, au încercat să o împiedice pe von der Leyen, în prezent ea este considerată favorita pentru a conduce viitoarea Comisie Europeană.

#funcții de conducere #lideri europeni #Bruxelles

Guvernul german a anunţat miercuri, 8 octombrie curent, că va permite poliţiei să doboare dronele considerate o ameninţare, în cadrul unui nou set de măsuri pentru consolidarea securităţii naţionale. Berlinul colaborează deja cu Israelul şi Ucraina pentru schimb de expertiză în domeniul apărării anti-drone, relatează antena3.ro.

Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a prezentat o serie de amendamente legislative care vor oferi poliţiei mijloace sporite de intervenţie, astfel încât aceasta să poată „acţiona cu tehnologii moderne în faţa ameninţărilor reprezentate de drone”.

„Doborârea dronelor va fi de acum reglementată şi posibilă pentru poliţia federală”, a declarat Dobrindt la finalul şedinţei de guvern în care a fost prezentat textul noilor amendamente.

El a precizat că va fi creat şi „un centru de apărare anti-drone”, care va coordona activităţile poliţiei federale cu cele ale autorităţilor din landurile germane.

Ministrul a adăugat că Germania lucrează îndeaproape cu state care au o experienţă mai avansată în domeniu, precum Israelul şi Ucraina – aceasta din urmă confruntându-se zilnic cu atacuri ruseşti asupra localităţilor sale şi pe linia frontului.

„Suntem deja în contact cu ţări având o experienţă mult mai avansată în domeniu. Avem un schimb intens cu Israelul, precum şi cu Ucraina”, a spus Dobrindt.

Deşi nu a oferit un calendar clar, ministrul a menţionat un buget estimat la „milioane de euro cu trei cifre”, adică cel puţin o sută de milioane de euro, subliniind că implementarea depinde şi de capacitatea de producţie a industriei de apărare.

La rândul său, cancelarul german Friedrich Merz a afirmat că Rusia se află „probabil” în spatele recentelor alerte cu drone din Europa, inclusiv al incidentelor care au paralizat aeroportul din Munchen săptămâna trecută, calificând aceste acţiuni drept „tentative destabilizatoare”.